Republica Moldova ar putea să se alăture, în perspectivă, Centrului regional de securitate maritimă la Marea Neagră, care urmează să fie creat la inițiativa României și Bulgariei. Declarația a fost făcută de fostul ministru de Externe al României, Oana Țoiu, în contextul deciziei Comisiei Europene de a aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea proiectului.
Potrivit Oanei Țoiu, crearea centrului reprezintă un pas important pentru consolidarea securității regionale și demonstrarea responsabilității comune a statelor din regiune prin investiții comune. Inițiativa este rezultatul eforturilor interinstituționale ale României, coordonate cu partenerii bulgari, al consultărilor cu partenerii strategici și al activității experților europeni.
Centrul va fi format din două locații complementare, care vor funcționa ca o singură structură, cu un sistem comun de management și conducere operațională. Un sediu va fi amplasat la Constanța, în România, iar celălalt la Varna, în Bulgaria. Este prevăzută crearea unei unități permanente de planificare și coordonare, sprijinită de experți detașați din țările participante.
Printre responsabilitățile centrului se vor număra monitorizarea securității maritime, evaluarea situației operative, avertizarea timpurie asupra amenințărilor și protecția infrastructurii maritime critice. Este vorba despre porturi, cabluri submarine, conducte, instalații offshore și coridoare de transport maritim.
De asemenea, structura va contribui la consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și cibernetice, dezvoltarea capacităților instituționale, evaluarea riscurilor pentru populația civilă și asigurarea securității mediului maritim.
Oana Țoiu a atras atenția asupra riscurilor majore din Marea Neagră. Potrivit acesteia, în 2026, aici a fost înregistrat cel mai mare număr de decese în rândul navigatorilor, ceea ce face ca regiunea să fie, în practică, cea mai periculoasă zonă maritimă din lume. Consecințele acestor riscuri nu afectează doar viețile oamenilor și securitatea investițiilor, ci au impact direct și asupra prețurilor alimentelor în alte regiuni ale lumii.
În acest context, fostul șef al diplomației române consideră că, în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi, ar trebui abordată și posibilitatea unui armistițiu în Marea Neagră, menit să asigure securitatea aprovizionării cu energie și produse alimentare.
Ea a explicat, de asemenea, că vizita președintei Comisiei Europene a avut drept scop pregătirea poziției delegației europene care urmează să participe la negocierile dintre Ucraina și Rusia, în paralel cu eforturile de mediere anunțate de Statele Unite.
Oana Țoiu a subliniat importanța cooperării cu Turcia. Potrivit acesteia, România, Bulgaria și Turcia și-au extins deja colaborarea în domeniul protejării infrastructurii critice din Marea Neagră, inclusiv în cadrul ultimului summit NATO de la Ankara. Totodată, există deja un mecanism trilateral de combatere a minelor marine, care include și coordonarea cu Ucraina.
Fostul ministru consideră că ar fi firesc ca noul centru să-și extindă treptat cooperarea și cu alte state din regiune, inclusiv cu Republica Moldova, care depinde de accesul la Marea Neagră și de securitatea comerțului maritim.
După ce va deveni pe deplin operațional, centrul va face parte dintr-un sistem mai amplu de schimb de informații și coordonare între structurile europene și euroatlantice. Acesta va include Mediul Comun de Schimb de Informații (CISE), Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), rețeaua de supraveghere maritimă MARSUR, sistemul românesc de monitorizare și control al Mării Negre SCOMAR, Frontex, Centrul Satelitar al Uniunii Europene (SATCEN), Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA), precum și Centrul European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice de la București și structurile relevante ale NATO.
Obiectivul principal al proiectului este crearea unei imagini regionale integrate, care să permită identificarea rapidă a amenințărilor, avertizarea timpurie asupra riscurilor și sprijinirea procesului decizional al autorităților competente.
Potrivit Oanei Țoiu, la 28 mai 2025, centrul a fost inclus pe lista proiectelor emblematice din cadrul abordării strategice a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre.
România și Bulgaria au finalizat și semnat deja un memorandum comun care stabilește cadrul operațional al centrului și interoperabilitatea acestuia cu structurile UE și NATO în primul an de implementare. România a reușit, de asemenea, să includă proiectul printre prioritățile de finanțare în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian.
Inițiativa a fost inclusă și în obiectivele de negociere ale Bucureștiului, care vizează majorarea finanțării pentru flancul estic și obținerea sprijinului în cadrul viitorului buget multianual al UE. Această poziție a beneficiat de susținerea Parlamentului European.
Următoarele etape vor include stabilirea calendarului pentru operaționalizarea centrului, numirea unui coordonator al echipei multidisciplinare de implementare, crearea structurii juridice și a consiliului de conducere, format din reprezentanți ai instituțiilor participante. De asemenea, urmează să fie definite atribuțiile coordonatorului național și ale directorului comun, iar România și Bulgaria vor trebui să prevadă contribuțiile naționale în bugetele pentru anul 2027.
Oana Țoiu a adăugat că vor continua eforturile de consolidare a dialogului cu Turcia, Comisia Europeană și statele membre ale UE care au propriile abordări strategice privind regiunea Mării Negre, inclusiv Germania și Franța.