Pe 26 februarie, la Chișinău, cu sprijinul Ambasadei Republicii Azerbaidjan și al Congresului Azerilor din Moldova, a avut loc o conferință dedicată celei de-a 28-a comemorări a victimelor Masacrului de la Hodjalî. La evenimentul care a avut loc pentru prima dată la Muzeul Național de Istorie, au fost prezenți membri ai Guvernului, persoane publice, reprezentanți ai corpului diplomatic, istorici, studenți azeri și turci, azeri stabiliți în Moldova și reprezentanți ai mass-media.
Participanții la eveniment au ținut un minut de tăcere în memoria victimelor tragediei. După asta, a fost prezentat filmul documentar „Hodjalî – noaptea întunecată” în care se vorbește despre evenimentele din acea noapte sângeroasă.
Președintele Asociației pentru Recunoașterea Agresiunii, cercetătoare și jurnalistă originară din Hodjalî, Saria Muslimkîzî, a povestit despre clipele teribile la care a asistat. Saria Muslimkîzî a prezentat și cartea sa – „Nu vor crește niciodată”, în care a descris istoria tragică a 63 de copii uciși între 25 și 26 februarie 1992.
Directorul Agenției pentru Relații Interetnice din Republica Moldova, Nicolai Redițe, a menționat în discursul său că tragedia de la Hodjalî se află la același nivel cu șirul celor mai strașnice pagini din istoria omenirii, iar autorii genocidului trebuie să fie pedepsiți.
La rândul său, doctor în științe istorice, Ruslan Șevcenco a explicat că, de fapt, conducerea militar-politică a Armeniei se afla în spatele masacrului de la Hodjalî, asta făcând parte din politica de curățare etnică sistematică a azerilor de către Armenia. El a subliniat că cei vinovați vor răspunde „în fața instanței istoriei” și și-a exprimat speranța că justiția cu privire la ce s-a întâmplat la Hodjalî va izbuti.
Comisarul de afaceri al Ambasadei Turciei în Republica Moldova, Esra Șan, a declarat că Turcia împărtășește durerea poporului azer.
„Masacrul de la Hodjalî este o tragedie de la care umanitatea trebuie să ia o lecție pentru a împiedica ca astfel de orori să se întâmple în viitor. Subliniez importanța recunoașterii de către comunitatea internațională, care ar trebui să ofere o evaluare juridică evenimentelor din Hodjalî”, a spus Esra Șan, amintind că, la începutul secolului al XX-lea, armenii au încercat să facă același lucru cu poporul turc.
Președintele Congresului Azerilor din Moldova, Gheibat Madjidov, în discursul său a calificat Masacrul de la Hodjalî drept una dintre cele mai terbile pagini din istoria Azerbaidjanului.
„Misiunea diasporei noastre în străinătate este și răspândirea și informarea despre Masacrul de la Hodjalî, care reflectă adevărata față a fascismului propagat de Armenia”, a declarat acesta.
Șefa Centrului de Multiculturalitate din Baku, Aurelia Grigoriu, a precizat că, în prezent, se atestă o serie de solicitări de la tribuni internaționale pentru a se face justiție în această tragedie, adăugând că „Republica Moldova împărtășește durerea poporului azer”.
Ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău, Gudsi Osmanov, a condamnat că fostul președinte al Armeniei, Serj Sarkisean, nu a ezitat să se laude cu ce s-a întâmplat la Hodjalî. Diplomatul s-a referit la interviul acordat jurnalistului Thomas de Waal, în care Sarkisean recunoaște următoarele: „stereotipul azerilor despre armeni, precum că nu pot ridica mâinile împotriva unei națiuni pașnice, a fost spulberat odată cu Hodjalî”.
„Oamenii au fost nevoiți să fugă în pădure și munți de călăii armeni într-o noapte rece de februarie, dar unitățile armate i-au ajuns și s-au ocupat de ei fără nicio milă. Au fost uciși doar pentru că erau azeri”, a declarat Gudsi Osmanov.
Gudsi Osmanov a mai spus că, încă de la sfârșitul anilor ’80, Armenia este responsabilă pentru poziția deschisă de sprijinire a separatismului agresiv și a terorismului în Karabahul de Munte.
„Din cauza acestei politici, 20 la sută din teritoriile Azerbaidjanului au fost ocupate de Armenia, iar peste 1 milion de azeri au fost expulzați de pe teritoriile lor și au fost nevoiți să se refugieze”, a adăugat diplomatul, subliniind rolul campaniei „Justiție în Hodjalî”, lansată la inițiativa vicepreședintelui Fundației Leilei Alieva în 2008.
De asemenea, a abordat problema unei soluționări pașnice a conflictului în Karabahul de Munte. Osmanov a subliniat că Azerbaidjanul, sub conducerea președintelui Ilham Aliev, a obținut un succes semnificativ pe plan internațional.
Diplomatul s-a adresat reprezentanților diasporei, dar și tinerilor din Azerbaidjan, îndemnându-i să fie activi și proactivi în promovarea adevărului despre Hodjalî.
La finalul evenimentului, au intervenit activiști ai Diasporei azere din Moldova, printre care Muharib Allahverdiev și Marif Raghimov. Cei din urmă au apreciat importanța declarațiilor de recunoaștere a statelor, inclusiv a Republicii Moldova, privind genocidul de la Hodjalî.
După discursuri, au fost premiați câștigătorii concursului de tablouri – „Nu poate fi uitat Hodjalî”.
Pe lângă asta, în sala albastră a Muzeului Național de Istorie, a fost organizată o expoziție de fotografii și una de cărți dedicate Masacrului de la Hodjalî.
Evenimentul a fost mediatizat de mass-media.
