La Antalya, Turcia, continuă cea de-a 31-a Conferință a Părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP31), care se desfășoară în perioada 9–20 noiembrie 2026. La eveniment participă reprezentanți din aproape 200 de țări, organizații internaționale, mediul de afaceri și societatea civilă.
În centrul discuțiilor se află reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, accelerarea tranziției către energia curată, adaptarea la efectele schimbărilor climatice și sporirea finanțării climatice internaționale.
În urma summitului liderilor mondiali, desfășurat în perioada 11–12 noiembrie, au fost evidențiate divergențe privind principalele direcții ale politicilor climatice. Statele insulare mici au cerut celor mai mari poluatori să accelereze reducerea emisiilor, reprezentanții europeni au pledat pentru extinderea electrificării, iar țările în curs de dezvoltare au solicitat majorarea sprijinului financiar din partea statelor bogate. În același timp, țările producătoare de combustibili fosili au subliniat necesitatea menținerii petrolului, gazelor naturale și cărbunelui în balanța energetică.
Una dintre inițiativele țării gazdă vizează creșterea ponderii energiei electrice în consumul energetic mondial de la nivelul actual, de puțin peste 20%, la 35% până în 2035. Inițiativa urmărește accelerarea electrificării transporturilor, industriei și altor sectoare economice.
Moldova și-a prezentat prioritățile climatice
La lucrările conferinței, din 11 noiembrie, a participat prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan. În discursul său, acesta a vorbit despre efectele schimbărilor climatice asupra țării, dezvoltarea energiei regenerabile și necesitatea consolidării cooperării internaționale.
Șeful Guvernului a atras atenția asupra vulnerabilității resurselor de apă ale Republicii Moldova, afectate în 2026 de poluarea râului Nistru în urma atacului asupra unei hidrocentrale din Ucraina, precum și de seceta prelungită, care a dus la scăderea semnificativă a nivelului apei.
Potrivit premierului, în ultimii șase ani, ponderea surselor regenerabile în producția de energie electrică din țară a crescut de la aproximativ 3% la aproape 30%. De asemenea, Republica Moldova investește în dezvoltarea interconexiunilor energetice cu statele europene.
Vasile Tofan a menționat separat Programul național de împădurire, care prevede plantarea și reabilitarea a aproximativ 145.000 de hectare de pădure până în 2032.
„Republica Moldova își face partea de responsabilitate, în pofida provocărilor cu care ne confruntăm. Este important ca toate statele să contribuie la aceste eforturi comune, deoarece nicio țară nu poate face față de una singură crizei climatice”, a declarat prim-ministrul.
Totodată, acesta a pledat pentru crearea unor mecanisme de finanțare climatică mai accesibile și mai previzibile, care să permită direcționarea sprijinului către țările și comunitățile care au cea mai mare nevoie de acesta.
Conferința COP31 se va desfășura până la 20 noiembrie. În următoarele zile, participanții vor continua negocierile privind finanțarea climatică, tranziția energetică, dezvoltarea durabilă a orașelor, protejarea ecosistemelor naturale și implementarea angajamentelor climatice internaționale.