În perioada 15–16 noiembrie, capitala Cambodgiei, Phnom Penh, va găzdui cel de-al XX-lea Summit al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), la care vor participa șefi de stat și de guvern din țările membre ale comunității francofone. Unul dintre principalele subiecte ale reuniunii va fi alegerea secretarului general al organizației pentru mandatul 2027–2030.
Republica Moldova intenționează să susțină candidatura României și a fostului prim-ministru Dacian Cioloș pentru această funcție. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, care a subliniat că România este partenerul strategic al Republicii Moldova și cel mai apropiat prieten al țării noastre, transmite AGERPRES.
Potrivit acestuia, alegerea candidatului român ar permite României să conducă una dintre marile organizații internaționale din care fac parte ambele țări. Pentru Republica Moldova, acest lucru ar putea crea noi oportunități în domeniul cooperării economice, atragerii investițiilor, dezvoltării exporturilor și accesului pe noi piețe.
„Este o candidatură importantă pentru România, partenerul nostru strategic și cel mai apropiat prieten. Dacă va reuși, România va ajunge la conducerea uneia dintre marile organizații internaționale din care fac parte țările noastre. OIF reunește 90 de state de pe cinci continente și este și o platformă importantă pentru relații economice, investiții și deschiderea de noi piețe. Pentru Moldova, aceste legături pot crea oportunități noi pentru exportatori și investitori”, a declarat Dumitru Ciorici.
Acesta a adăugat că România contează pe sprijinul Chișinăului, iar asemenea decizii sunt luate, în mod tradițional, în urma consultărilor dintre statele membre și a eforturilor de identificare a unui consens.
„România contează pe sprijinul Republicii Moldova. Este firesc să fim alături de ea într-un moment cu o asemenea miză diplomatică și economică”, a menționat reprezentantul Guvernului.
Patru candidați pentru funcția de secretar general
Pentru funcția de secretar general al OIF candidează patru persoane:
- Dacian Cioloș (România) – fost prim-ministru al României, fost comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală, fost ministru al Agriculturii și fost președinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European.
- Louise Mushikiwabo (Rwanda) – actualul secretar general al OIF, fost ministru al Afacerilor Externe al Rwandei. Candidează pentru al treilea mandat de patru ani.
- Juliana Amato Lumumba (Republica Democratică Congo) – fost ministru al Culturii.
- Coumba Bâ (Mauritania) – fost ministru și consilier special al președintelui Mauritaniei.
Dacian Cioloș este singurul candidat european în această competiție, ceilalți trei candidați reprezentând state africane.
Cum este ales secretarul general
Organizația Internațională a Francofoniei reunește 90 de state și guverne de pe cinci continente. Din componența acesteia fac parte 53 de membri cu drepturi depline și drept de vot, cinci membri asociați și 32 de state cu statut de observator.
Secretarul general este ales o dată la patru ani, în cadrul summitului șefilor de stat și de guvern. Votul este exercitat de membrii cu drepturi depline ai organizației.
Astfel, Republica Moldova participă la desemnarea noului conducător al OIF. Sprijinul Chișinăului are importanță în cadrul procesului de votare, iar consultările diplomatice dintre statele membre reprezintă o etapă importantă în pregătirea alegerilor.
Informații detaliate despre cel de-al XX-lea summit sunt disponibile pe site-ul oficial al Organizației Internaționale a Francofoniei.
De ce este importantă candidatura lui Dacian Cioloș pentru România
România și-a desemnat pentru prima dată un reprezentant pentru funcția de secretar general al OIF. Candidatura lui Dacian Cioloș a fost prezentată oficial la 15 aprilie 2026. În luna martie, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara intenționează să participe mai activ la conturarea agendei internaționale a comunității francofone.
În programul său, Cioloș propune creșterea eficienței organizației și orientarea activității acesteia spre rezultate concrete. Printre prioritățile prezentate se numără consolidarea cooperării economice, dezvoltarea antreprenoriatului, sprijinirea tinerilor și femeilor, promovarea educației, a tehnologiilor digitale, a democrației și a drepturilor omului.
O atenție deosebită este acordată extinderii oportunităților economice în spațiul francofon, atragerii investițiilor și consolidării relațiilor dintre mediul de afaceri, instituțiile de învățământ și statele membre.
România se numără, de asemenea, printre cei mai mari donatori financiari ai organizației, ocupând locul al șaptelea în funcție de valoarea contribuțiilor.
Principalele teme ale summitului de la Phnom Penh
Cel de-al XX-lea Summit al Francofoniei se va desfășura sub genericul „Relansarea investițiilor în pace pentru o prosperitate comună și o stabilitate durabilă”.
În centrul discuțiilor se vor afla securitatea internațională, prevenirea conflictelor, consolidarea păcii, cooperarea multilaterală și dezvoltarea durabilă. Participanții vor aborda, de asemenea, subiecte legate de cooperarea culturală și educațională, extinderea relațiilor economice și dezvoltarea comunității francofone.
La finalul reuniunii urmează să fie adoptate trei documente principale:
- Declarația Summitului, care va stabili angajamentele politice comune și direcțiile viitoare de cooperare.
- Rezoluția privind situațiile de criză, dedicată gestionării crizelor și consolidării păcii în spațiul francofon.
- Apelul de la Phnom Penh, privind protejarea patrimoniului cultural și promovarea diversității culturale.
Cambodgia găzduiește pentru prima dată Summitul Francofoniei. Ultima reuniune de acest fel organizată în Asia de Sud-Est a avut loc la Hanoi, în 1997.
Pe lângă negocierile politice, în cadrul evenimentului vor avea loc reuniuni economice, culturale și educaționale. Printre acestea se numără expoziția FrancoTech, dedicată inovațiilor și antreprenoriatului francofon, precum și Village de la Francophonie, unde vor fi prezentate cultura, tradițiile și realizările statelor participante.
La evenimente sunt așteptați reprezentanți ai mediului de afaceri, instituțiilor de învățământ și organizațiilor internaționale.
Ce înseamnă acest lucru pentru Republica Moldova
Pentru Chișinău, participarea la Organizația Internațională a Francofoniei are nu doar o dimensiune culturală și diplomatică, ci și una economică. Calitatea de membru al organizației permite dezvoltarea relațiilor cu state din Europa, Africa, Asia și America de Nord, extinderea contactelor internaționale și identificarea unor noi oportunități de cooperare.
După cum a menționat Dumitru Ciorici, Francofonia reprezintă nu doar un spațiu de interacțiune lingvistică și culturală, ci și o platformă pentru dezvoltarea comerțului, atragerea investițiilor și accesul pe noi piețe.
Susținerea candidaturii lui Dacian Cioloș reflectă, totodată, parteneriatul strategic strâns dintre Chișinău și București și cooperarea celor două state în cadrul platformelor internaționale.
Alegerea noului secretar general este programată pentru 16 noiembrie. Rezultatul votului va stabili conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei pentru următorii patru ani, în perioada 2027–2030.