Autorităţile nu au reuşit până acum să recupereze nimic din miliardul furat de la cele trei bănci, iar milioanele anunţate cu mult fast de către autorităţi drept „sume recuperate” reprezintă, de fapt, veniturile obţinute de pe urma vânzării activelor acestor bănci. Singura şansă pentru investigaţiile interne şi ca banii furaţi să fie întorşi este ancheta demarată de instituţiile de drept din SUA.
Declaraţiile aparţin experţilor invitaţi în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.
„Această sumă a fost întoarsă la Ministerul Finanţelor din contul vânzării gajului de la aceste bănci, a clădirilor, automobilelor, tehnicii de calcul. Mai sunt credite la companii normale, iar oamenii plătesc lunar ratele creditelor conform graficului de credit. Deci, nu s-a întors niciun bănuţ din miliardul care a fost furat. Se lichidează ce a mai rămas din aceste bănci. Nu s-au întors 800 de milioane de lei din banii furaţi. Pentru recuperarea banilor de peste hotare este nevoie de o hotărâre de judecată ca să obligăm Cipru sau altă zonă off-shore să transfere banii înapoi în Moldova. Scopul acestor oameni rău intenţionaţi au fost rezervele valutare. Ideea lor a fost să fure banii de acolo. Ca să facă lucrul acesta trebuiau să devalizeze băncile, să fure banii din ele, ca ulterior să fie returnaţi din banii BNM. În raportul Kroll o să găsim doar numele executorilor şi nicidecum pe cei care au stat în umbră. Beneficiarii miliardului furat nu se vor regăsi nici în Kroll 2, nici în Kroll 3, pentru că ei nu au semnat nimic”, a declarat expertul economic Sergiu Tofilat.
„Ancheta pe interior este una selectivă. Din start ei au primit comanda politică să sape într-o singură direcţie. O mare parte de investigaţie nici nu a fost pornită. Cu timpul, se va apropia şi investigaţia externă şi odată pornită ea nu va mai putea fi oprită. Banii care au ajuns în Rusia reprezintă „otkatul” şi putem să-i considerăm pierduţi, nu vor putea fi întorşi. De ceilalţi bani, serviciile secrete se ocupă de monitorizarea acestor transferuri ajunse în zonele off-shore, pentru că ei urmăresc finanţarea terorismului. În această logică, cu siguranţă traseul banilor este urmărit. Ancheta noastră se va trezi doar atunci când se va pune pe rol ancheta internaţională, când cineva va fi arestat pe un aeroport în afara ţării”, a adăugat editorialistul Victor Ciobanu.
„Parlamentul trebuie să creeze un grup de anchetă aparte, nu sub conducerea procurorului general, dar sub control direct legislativ. În acest grup format cu consensul partenerilor de dezvoltare să fie incluşi experţi independenţi. Să fie un grup de anchetă internaţională, doar ai noştri. Şi de la FBI să facă parte, nu procesual, pentru că nu au dreptul, dar ca experţi. Altfel această crimă nu va fi descoperită. Recuperarea banilor este posibilă doar cu o altă guvernare, alt procuror general. Următorul parlament trebuie să suspende această lege ca poporul să întoarcă banii furaţi. Şi atunci, cu ajutorul partenerilor străini poate se va mişca. Nu toţi banii, dar o bună parte poate că da”, a menţionat avocatul şi profesorul universitar Pavel Midrigan.
Biroul Federal de Investigaţii din SUA a iniţiat o anchetă referitoare la furtul din sistemul bancar moldovenesc, fapt recunoscut chiar de procurorul general interimar în plenul Parlamentului, chemat de către deputaţi să prezinte un raport despre mersul investigaţiilor. Eduard Harunjen a declarat că ancheta se desfăşoară sub presiune politică, dar a evitat să dea nume. De asemenea, acesta a refuzat să spună cine este beneficiarul final al atacurilor asupra celor trei bănci.
Liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, este cel care a vorbit în repetate rânduri despre o anchetă deschisă de oamenii legii din SUA. Recent, la o emisiune televizată, liderul mişcării protestatare a menţionat faptul că o structură de drept americană a început cercetări în acest sens, iar reprezentanţii justiţiei moldoveneşti nu avansează în investigaţii, pentru că nu vor să fie scoase la iveală anumite adevăruri.