Începând cu anul 2009, organele de anchetă au inițiat 177 cauze penale privind fraudele bancare, iar suma totală a prejudiciului depășește 16 miliarde 436 milioane lei! Informația a fost prezentată astăzi de către procurorul general interimar, Eduard Harunjen, în cadrul audierilor parlamentare privind investigația Kroll.Domnia sa a mai declarat că este riscant să fie prezentate informații în Parlament privind desfășurarea anchetei în cazul fraudelor bancare, fiindcă există deputați care încearcă să obstrucționeze ancheta și ar putea folosi orice detaliu pentru a se apăra ulterior. Deschide.MD a obţinut raportul integral pe care Procurorul General interimar l-a prezentat astăzi în faţa deputaţilor, document – copia căruia l-au solicitat, de altfel, şi parlamentarii prezenţi la şedinţa de azi.
Potrivit sursei citate, în perioada 2009-2013 au fost pornite 90 cauze penale, iar suma prejudiciului adus statului este de peste 1,024 miliarde lei. În acest sens, în instanță au fost expediate 45 cauze penale, în care figurau 48 de persoane fizice și 11 persoane juridice. Sentințe de condamnare au fost aplicate în 23 de cazuri.
În perioada 2014-2015 au fost pornite 59 cauze penale, iar suma prejudiciului depășește 14,770 miliarde lei. În instanță au fost expediate 10 cauze penale în privința a 17 persoane fizice și a 4 companii. Sentințe de condamnare au fost aplicate în privința a 5 persoane fizice și a unei companii.
Începând cu anul 2016, au fost inițiate 28 de cauze penale, iar suma prejudiciului depășește 637 milioane lei. Până în momentul de faţă, a fost aplicată doar o sentință de condamnare.
Valoarea totală a bunurilor puse sub sechestre este de 1 miliard de lei, însă, potrivit lui Harunjen, aceasta este valoarea cadastrală și, când bunurile vor fi scoase la licitație, suma recuperată va fi, cu siguranţă, mai mare. Totodată, conform sentințelor instanțelor de judecată, s-a dispus recuperarea a 803 milioane lei.
Procurorul a mai menționat că în aceste fraude au fost implicate mai multe grupuri, care reprezintă diferite cazuri aparte: cel al lui Gacikevici, grupul Șor, cazul „Caravita”, cazul Filat, cazul Platon și dosarul privind investigațiile extinse. Astfel, referitor la faptul că în cazul fostului premier Vlad Filat suma menționată inițial drept mită din banii BEM era de 250 milioane de dolari, iar ulterior aceasta a ajuns la Curtea de Apel să fie de 30 milioane de dolari, Harunjen a precizat că procurorii caută încă probe obiective.
„Cazul Filat are cea mai mare legătură cu frauda bancară. Din materiale rezulta o bănuială de 250 milioane de dolari, pe parcursul investigării au fost acumulate probe suficiente privind suma de 60 milioane de dolari. Procurorii continuă să investigheze și pe măsura ce vom identifica probe obiective, vom transmite materialele în instanță. Procurorii vor contesta decizia privind reducerea obiectelor supuse sechestrării”, a afirmat procurorul general interimar.
În ceea ce privește cazul Platon, Eduard Harunjen a declarat că suma fraudată de acesta este de 869 milioane de lei și sunt mai multe cauze penale pe numele omului de afaceri care nu au legătură cu fraudele bancare.
La rândul său, guvernatorul Sergiu Cioclea a menționat că în „jaful secolului” au fost folosite zeci de mii de tranzacții cu sute de conturi și zeci de țări și chiar și experții Kroll au fost uimiți de cât de sofisticată a fost schema aplicată în acest caz.
Menționăm că în noiembrie 2014, în ajunul alegerilor parlamentare, din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au fost scoase în zone offshore miliarde de lei.