Președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, își dorește să continue Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, însă vrea un parteneriat strategic cu Federația Rusă, chiar dacă acest lucru ar necesita noi negocieri cu Bruxelles și cu Moscova, a afirmat câștigătorul alegerilor prezidențiale într-un interviu acordat TVR. De asemenea, a afirmat, își dorește negocieri pentru soluționarea problemei transnistrene, însă în format 5+2, fără participarea României.
Dodon a reiterat că prima sa vizită în calitate de șef al statului va fi la Moscova, a doua la Bruxelles și a treia la București.
„Noi trebuie să facem primii pași în direcțiile în care avem probleme de rezolvat. Acum avem mai multe probleme de rezolvat în legătură cu Federația Rusă.Voi fi apoi și la Bruxelles, unde iarăși avem probleme de rezolvat. Și a treia vizită va fi la București”, a mai spus liderul socialist.
Președintele ales al Republicii Moldova a mai spus că alegerile prezidențiale au fost „cele mai curate” din ultimii 7 ani și că acest lucru a fost recunoscut de mai multe organizații internaționale. A reproșat, însă, Bucureștiului că a pus la dispoziție autobuze studenților din Republica Moldova pentru ca ei să poată vota.”Nu e cumva o implicare a României în problemele interne ale Republicii Moldova?”
„Am primit felicitări din partea președintelui Ungariei și a mai multor lideri europeni și un mesaj diplomatic din partea președintelui României,” a mai precizat Dodon.
De asemenea, a spus că este nemulțumit de atitudinea demnitarilor români care tratează Republica Moldova „ca pe o soră mai mică” și a mai afirmat că Bucureștiul trebuie să dovedească faptul că nu sprijină mișcări unioniste în Republica Moldova.
„Eu nu am fost niciodată anti-român, suntem vecini avem rădăcini istorice comune, suntem frați. Însă fiecare la casa lui. Eu stimez statul roman, ca stat suveran și vreau să aibă aceeași viziune față de statul moldovean,”a declarat Dodon. „Nu am fost niciodată anti-român, ci anti-unionist.”
Igor Dodon a mai precizat că el consideră responsabile mișcările unioniste de la începutul anilor ’90 pentru izbucnirea conflictului din Regiunea Transnistreană și prevede că, în aproximativ doi ani, problema regiunii din stânga Nistrului va putea fi rezolvată, mai ales în contextul în acre evoluează politica regională a Balcanilor. cu toate acestea, din cauza mișcărilor unioniste, crede că România nu ar trebui să participe la aceste negocieri.