Desigur, istoria \u0163\u0103rii nu poate fi \u00eencadrat\u0103 \u00een m\u0103rimea unui articol, dar, totu\u0219i, nu fiecare cititor are la dispozi\u021bia sa c\u00e2teva zile ba chiar \u0219i luni pentru a afla detaliat istoria patriei sale sau a altor \u021b\u0103ri. Prin urmare, vom reduce totul la men\u021bionarea celor mai importante \u0219i principale evenimente care au avut loc \u00een cadrul dezvolt\u0103rii Moldovei.<\/p>\n
Totul a \u00eenceput cu o frumoas\u0103 legend\u0103… Una dintre povestiri afirm\u0103 c\u0103 voievodul Drago\u0219 \u015fi 300 de v\u00e2n\u0103tori treceau prin mun\u021bi din Ungaria. \u00cen timpul acestei c\u0103l\u0103torii, voievodul a g\u0103sit o urm\u0103 de taur \u0219i a \u00eenceput s\u0103-l urm\u0103reasc\u0103, \u00een c\u0103utarea acestuia v\u00e2n\u0103torii au cobor\u00e2t la poalele mun\u0163ilor, iar taurul a s\u0103rit \u00een r\u00e2u \u015fi acolo a fost str\u0103puns cu suli\u021bele. \u015ei totul era bine, \u00eens\u0103 c\u00e2inele preferat al lui Drago\u0219, Molda, a s\u0103rit \u00een ap\u0103 dup\u0103 taur, valurile erau prea repezi \u0219i c\u00e2inele s-a \u00eenecat. \u00cen memoria acestui eveniment Drago\u015fa a numit r\u00e2ul \u201eMoldova\u201d \u015fi a dorit ca pe stema principatului nou s\u0103 fie ilustrat capul fiarei s\u0103lbatice – taurul.<\/p>\n
Potrivit istoricilor, la acea perioad\u0103 pe teritoriul de ast\u0103zi al Moldovei deja tr\u0103iau moldoveni, sau mai degrab\u0103 str\u0103mo\u015fii lor – vlahii. Mai t\u00e2rziu, la mijlocul secolului al XIII-lea, aceste \u021binuturi au fost cucerite de mongolii, iar \u00een secolul al XIV-lea de c\u0103tre Ungaria. Voievodul Bogdan \u0219i-a stabilit domnia asupra celei mai mari p\u0103r\u021bi a teritoriului din estul Carpa\u021bilor, iar \u00een 1365 a fost recunoscut\u0103 independen\u0163a statului. Prin urmare a\u0219a a ap\u0103rut un stat independent cu capitala \u00een ora\u015ful Siret. La \u00eenceputul secolului al XVI-lea Moldova a devenit vasal\u0103 Turciei.<\/p>\n
Domnitorii erau numi\u021bi de c\u0103tre sultan, de aceea \u00een perioada secolelor XVI-XVII pe tronul Moldovei au fost aproape 50 de domnitori. \u00cen 1654 voievodul Gheorghe Stefan a decis s\u0103 schimbe situa\u0163ia \u015fi a trimis \u00een Moscova un delegat pentru a cere ajutor \u00een schimbul supunerii. Acest fapt a st\u00e2rnit reac\u0163ii negative din partea sultanului turc, \u0219i Gheorghe Stefan a fost detronat. Situa\u021bia a r\u0103mas neschimbat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1711 c\u00e2nd la tron a urcat domnitorul Dimitrie Cantemir; el a semnat cu Petru I un acord potrivit c\u0103ruia a devenit vasalul lui Petru, iar acesta din urm\u0103 urma s\u0103-l ajute \u00een restabilirea vechilor limite teritoriale ale Moldovei. Dar nu a fost posibil de realizat aceste prevederi, \u015fi \u00een consecin\u021b\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 1711 boierii moldoveni nu mai aveau dreptul de a alege domnitorii, ci ace\u0219tia erau numi\u021bi de c\u0103tre turci, fiind ale\u0219i din r\u00e2ndul aristocra\u021biei grece\u0219ti, la fiecare trei ani. Conducerea domnitorilor fanario\u0163i a durat mai mult de 100 de ani.<\/p>\n
Urm\u0103toarele modific\u0103ri au avut loc \u00een urma r\u0103zboiului ruso-turc din anii 1787-1791, drept rezultat Rusiei a ob\u021binut teritoriile dintre Bug \u015fi Nistru, \u0219i teritoriile dintre Prut \u015fi Nistru (Basarabia). P\u0103m\u00e2nturile Moldovei erau \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00eentre diferite unit\u0103\u0163i administrative, doar Basarabiei i-a revenit un statut special, unde tr\u0103iau majoritatea moldovenilor. \u00cen 1873 Basarabia a primit statutul de provincie.<\/p>\n
\u00cen octombrie 1917, a fost creat Sfatul T\u0103rii \u015fi a fost declarat\u0103 autonomia Moldovei. Pe data de 2 decembrie 1917 Sfatul \u021a\u0103rii a declarat Basarabia drept Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103, iar pe data de 24 ianuarie 1918 i-a fost declarat\u0103 independen\u0163a. La 09 aprilie 1918 Sfatul \u021a\u0103rii prin majoritate a decis aderarea RDM la Rom\u00e2nia, iar pe teritoriile din st\u00e2nga Nistrului \u00een perioada anilor 1919-21 a fost instaurat\u0103 puterea sovietic\u0103. \u00cen toamna anului 1924 la cea de-a treia sesiune a Comitetului Executiv Central Ucrainean convocarea a VIII-a, a fost adoptat\u0103 Legea cu privire la formarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovene\u0219ti. (RASSM) \u00een componen\u021ba Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, cu capital \u00een ora\u0219ul Balta, din 1929 – la Tiraspol.<\/p>\n
\u00cen iunie 1940, guvernul sovietic a trimis guvernului rom\u00e2ni dou\u0103 note ultimative, prin care se cerea \u201dretrocedarea\u201d Basarabiei \u015fi a Bucovinei de Nord URSS, \u0219i deoarece armata rom\u00e2n\u0103 nu era \u00een stare de a opune rezisten\u021b\u0103, Rom\u00e2nia \u0219i-a retras trupele \u015fi administra\u0163ia din Basarabia \u015fi Bucovina de Nord. La data de 02 august 1940 Sovietul Suprem al URSS a adoptat Legea cu privire la formarea Republicii Moldova. Cu toate acestea, doar 6 din cele 9 jude\u0163e din Basarabia, \u015fi 6 din cele 14 raioane ale fostei RASSM au intrat \u00een componen\u021ba noii republici sovietice. Partea de nord a Bucovinei, Hotin, jude\u0163ele Ackerman \u015fi Ismail din Basarabia au fost incluse \u00een RSS Ucrainean\u0103.<\/p>\n
La sf\u00e2r\u015fitul lunii iulie – \u00eenceputul lunii august 1941 teritoriul RSS Moldovene\u015fti a fost ocupat \u00een \u00eentregime de trupele fasciste. Jude\u021bele din dreapta r\u00e2ului au fost incluse \u00een componen\u021ba guberniei „Basarabia”, iar malul st\u00e2ng \u2013 inclus \u00een cadrul guberniei „Transnistria\u201d. Guberniile „Basarabia” \u015fi „Bucovina” au fost declarate parte a Rom\u00e2niei. Dar \u00een 1944, trupele sovietice au ocupat mai mult de 100 de a\u015fez\u0103ri din dreapta-r\u00e2ului, astfel iar\u0103\u0219i a fost ocupat Tiraspolul \u015fi Chi\u015fin\u0103ul.<\/p>\n
La data de 23 mai 1991 RSS Moldoveneasc\u0103 a fost redenumit\u0103 \u00een Republica Moldova, iar la 27 august, \u00een baza deciziei Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale, care a avut loc la Chi\u015fin\u0103u, Parlamentul Republicii adoptat Declara\u0163ia independen\u0163ei sale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Desigur, istoria \u0163\u0103rii nu poate fi \u00eencadrat\u0103 \u00een m\u0103rimea unui articol, dar, totu\u0219i, nu fiecare cititor are la dispozi\u021bia sa c\u00e2teva zile ba chiar \u0219i luni pentru a afla detaliat istoria patriei sale sau a altor \u021b\u0103ri. Prin urmare, vom reduce totul la men\u021bionarea celor mai importante \u0219i principale evenimente care au avut loc \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":13682,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[216],"tags":[],"class_list":{"0":"post-17340","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-expert"},"yoast_head":"\n