Zilele trecute am dat \u00eent\u00e2mpl\u0103tor peste o publica\u021bie despre o creatoare american\u0103 de design, al c\u0103rei parcurs \u00eel urm\u0103resc de ceva timp. Am aflat c\u0103 a fost inclus\u0103 \u00een lista Great Immigrants, Great Americans 2026.<\/p>\n
La \u00eenceput, mi s-a p\u0103rut doar o veste frumoas\u0103 din zona culturii \u0219i designului. \u00cenc\u0103 o recunoa\u0219tere a talentului. \u00cenc\u0103 o list\u0103 cu oameni remarcabili. Dar, citind mai atent, am \u00een\u021beles c\u0103 \u00een spatele acestei ini\u021biative exist\u0103 o idee mult mai profund\u0103.<\/p>\n
Nu este doar o list\u0103 a unor imigran\u021bi de succes. Este un portret al unei societ\u0103\u021bi care \u0219tie s\u0103 primeasc\u0103 energia oamenilor veni\u021bi din locuri diferite \u0219i s\u0103 o transforme \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, art\u0103, business, medicin\u0103, tehnologie, educa\u021bie \u0219i institu\u021bii.<\/p>\n
A\u0219a arat\u0103 economia societ\u0103\u021bii deschise. Nu ca un slogan abstract, ci ca un sistem \u00een care poten\u021bialul uman are \u0219ansa s\u0103 devin\u0103 parte din dezvoltarea comun\u0103.<\/p>\n
Ini\u021biativa Great Immigrants, Great Americans<\/strong> a fost creat\u0103 de Andrew Carnegie Foundation<\/strong> \u0219i este dedicat\u0103 anual zilei de 4 iulie<\/strong>, Ziua Independen\u021bei Statelor Unite. \u00cen 2026, lista i-a inclus pe cet\u0103\u021beni americani naturaliza\u021bi proveni\u021bi din 21 de \u021b\u0103ri. Printre ei se num\u0103r\u0103 oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, antreprenori, scriitori, muzicieni, directori de companii, medici, sportivi \u0219i cercet\u0103tori.<\/p>\n Aceast\u0103 list\u0103 reune\u0219te oameni cu destine foarte diferite.<\/p>\n Gabriela Hearst<\/strong>, originar\u0103 din Uruguay, a devenit una dintre figurile marcante ale modei contemporane \u0219i ale designului sustenabil. Activitatea sa este construit\u0103 \u00een jurul durabilit\u0103\u021bii, al produc\u021biei responsabile \u0219i al transparen\u021bei privind provenien\u021ba materialelor.<\/p>\n Ingrid Daubechies<\/strong>, matematician\u0103 \u0219i fizician\u0103 de origine belgian\u0103, este recunoscut\u0103 pentru cercet\u0103rile sale fundamentale \u00een domeniul analizei wavelet. Este genul de contribu\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 ce rareori ajunge \u00een aten\u021bia publicului larg, dar care schimb\u0103 profund realitatea tehnologic\u0103.<\/p>\n Iman Abuzeid<\/strong>, originar\u0103 din Sudan, este cofondatoare \u0219i directoare executiv\u0103 a Incredible Health<\/strong>, o platform\u0103 care ajut\u0103 asistentele medicale s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 locuri de munc\u0103 \u00een spitalele din Statele Unite.<\/p>\n Scriitorul argentinian Hernan Diaz<\/strong> a fost distins cu Premiul Pulitzer<\/strong> pentru romanul Trust<\/em>. Ling Ma<\/strong>, scriitoare de origine chinez\u0103 \u0219i profesoar\u0103 la University of Chicago<\/strong>, \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea la intersec\u021bia satirei, realismului \u0219i literaturii speculative.<\/p>\n Pe list\u0103 se reg\u0103sesc, de asemenea, Abbas Karimi<\/strong>, \u00eenot\u0103tor paralimpic originar din Afganistan; Gregory Nagy<\/strong>, cercet\u0103tor al literaturii Greciei antice \u0219i unul dintre cei mai importan\u021bi speciali\u0219ti \u00een opera lui Homer; Cristian M\u0103celaru<\/strong>, dirijor de origine rom\u00e2n\u0103; Omar Yaghi<\/strong>, chimist \u0219i specialist \u00een \u0219tiin\u021ba materialelor, cunoscut pentru cercet\u0103rile sale privind cadrele metalo-organice (MOF); precum \u0219i Joel Mokyr<\/strong>, istoric al economiei care studiaz\u0103 rolul cunoa\u0219terii, tehnologiei \u0219i institu\u021biilor \u00een dezvoltarea economic\u0103 pe termen lung.<\/p>\n Fiecare dintre aceste biografii ar putea constitui o poveste de sine st\u0103t\u0103toare. \u00cempreun\u0103 \u00eens\u0103, ele ridic\u0103 o \u00eentrebare mai important\u0103: de ce unele societ\u0103\u021bi reu\u0219esc s\u0103 valorifice talentul, \u00een timp ce altele \u00eel pierd?<\/p>\n Potrivit American Immigration Council<\/strong>, \u00een prezent \u00een Statele Unite tr\u0103iesc aproximativ 48 de milioane de imigran\u021bi, dintre care aproape jum\u0103tate au ob\u021binut cet\u0103\u021benia american\u0103. Imigran\u021bii reprezint\u0103 circa 14% din popula\u021bia \u021b\u0103rii, \u00eens\u0103 constituie 23,6% dintre antreprenori, 28,4% dintre angaja\u021bii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i 23,6% dintre speciali\u0219tii din domeniile STEM (\u0219tiin\u021b\u0103, tehnologie, inginerie \u0219i matematic\u0103). \u00cen plus, 59% dintre startupurile evaluate la peste un miliard de dolari au fost fondate sau cofondate de imigran\u021bi, iar 66% dintre companiile \u201eunicorn\u201d au cel pu\u021bin un fondator sau cofondator imigrant.<\/p>\n \u00cen dezbaterile publice, imigra\u021bia este adesea redus\u0103 la frici: grani\u021be, competi\u021bie, identitate, costuri, tensiuni politice. Programul Great Immigrants propune o alt\u0103 perspectiv\u0103. Nu prive\u0219te omul prin locul na\u0219terii, ci prin ceea ce aduce \u00een societate.<\/p>\n Aceast\u0103 schimbare de perspectiv\u0103 conteaz\u0103.<\/p>\n Un om care ajunge \u00eentr-o \u021bar\u0103 nou\u0103 nu vine doar cu un pa\u0219aport \u0219i o valiz\u0103. Vine cu o limb\u0103, o educa\u021bie, o memorie, o meserie, o ambi\u021bie, un cod cultural, o istorie de familie \u0219i capacitatea de a compara sisteme diferite.<\/p>\n Uneori vine \u0219i cu o nevoie foarte puternic\u0103 de a demonstra c\u0103 noua \u0219ans\u0103 nu a fost primit\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor.<\/p>\n O societate deschis\u0103 nu doar permite intrarea oamenilor. Ea construie\u0219te mecanisme prin care energia lor nu se pierde \u00een lupta zilnic\u0103, ci poate deveni rezultat. \u00cen universit\u0103\u021bi. \u00cen companii. \u00cen laboratoare. \u00cen c\u0103r\u021bi. \u00cen muzic\u0103. \u00cen spitale. \u00cen tehnologii. \u00cen idei care schimb\u0103 felul \u00een care tr\u0103im.<\/p>\n De aceea, discu\u021bia despre imigra\u021bie nu este doar o discu\u021bie despre deplasarea oamenilor. Este o discu\u021bie despre modul \u00een care o societate lucreaz\u0103 cu poten\u021bialul uman.<\/p>\n Povestea lui Andrew Carnegie face aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 \u0219i mai simbolic\u0103. El a ajuns \u00een Statele Unite din Sco\u021bia, copil fiind, \u00eentr-o familie s\u0103rac\u0103 de emigran\u021bi. A \u00eenceput s\u0103 munceasc\u0103 devreme, a devenit unul dintre cei mai boga\u021bi industria\u0219i ai epocii sale, apoi a donat o mare parte din avere pentru cauze publice.<\/p>\n Carnegie credea c\u0103 bog\u0103\u021bia aduce o obliga\u021bie fa\u021b\u0103 de societate. \u00cen celebrul s\u0103u eseu The Gospel of Wealth, a formulat o idee care avea s\u0103 influen\u021beze filantropia modern\u0103: scopul capitalului nu este doar acumularea \u0219i nici doar ajutorul punctual. Mai important este s\u0103 creezi condi\u021bii prin care oamenii s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 schimba singuri via\u021ba.<\/p>\n De aceea, Carnegie a finan\u021bat biblioteci, institu\u021bii de educa\u021bie, cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i proiecte publice. Abordarea sa nu era despre caritate de moment. Era despre infrastructura oportunit\u0103\u021bii.<\/p>\n Biblioteca devine aici un simbol foarte puternic. Nu este un cadou pentru un singur om. Este o u\u0219\u0103 deschis\u0103 pentru mii de oameni care primesc acces la cunoa\u0219tere. Iar cunoa\u0219terea, \u00een timp, devine economie, cultur\u0103, profesie \u0219i maturitate civic\u0103.<\/p>\n \u00cen prezent, principalele direc\u021bii de activitate ale funda\u021biei sunt:<\/p>\n Economia \u00eencepe cu \u00eencrederea\u00a0<\/span><\/p>\n Exist\u0103 o concep\u021bie gre\u0219it\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103: aceea c\u0103 economia se bazeaz\u0103 exclusiv pe bani. \u00cen realitate, capitalul este important, dar, de unul singur, nu genereaz\u0103 prosperitate. El are nevoie de oameni, de institu\u021bii func\u021bionale, de \u00eencredere, de educa\u021bie, de reguli clare \u0219i de o cultur\u0103 \u00een care ini\u021biativa este \u00eencurajat\u0103, nu descurajat\u0103.<\/p>\n Imigran\u021bii sunt adesea deosebit de sensibili la aceste condi\u021bii. Ei \u00een\u021beleg foarte bine valoarea unei oportunit\u0103\u021bi. Pentru mul\u021bi dintre ei, noua \u021bar\u0103 nu reprezint\u0103 doar un loc de trai, ci un spa\u021biu \u00een care \u00ee\u0219i pot reconstrui parcursul profesional \u0219i personal.<\/p>\n Atunci c\u00e2nd sistemul este \u00eenchis, acest poten\u021bial r\u0103m\u00e2ne nevalorificat. C\u00e2nd sistemul este deschis, el \u00eencepe s\u0103 contribuie la dezvoltarea \u00eentregii societ\u0103\u021bi.<\/p>\n A\u0219a apar companii, descoperiri \u0219tiin\u021bifice, noi limbaje artistice, solu\u021bii medicale, \u0219coli universitare, platforme tehnologice \u0219i pun\u021bi culturale \u00eentre \u021b\u0103ri.<\/p>\n O societate deschis\u0103 nu este perfect\u0103. \u0218i ea se confrunt\u0103 cu conflicte, inegalit\u0103\u021bi, dispute politice \u0219i \u00eentreb\u0103ri dificile. \u00cens\u0103 for\u021ba ei const\u0103 \u00een capacitatea de a nu se \u00eenchide \u00een fa\u021ba complexit\u0103\u021bii, ci de a o transforma \u00eentr-o surs\u0103 de dezvoltare.<\/p>\n De ce tema conteaz\u0103 ast\u0103zi<\/span><\/p>\n \u00cen ultimii ani, discu\u021bia despre migra\u021bie a devenit tot mai complex\u0103 \u00een multe \u021b\u0103ri. Imigran\u021bii sunt tot mai des privi\u021bi prin prisma amenin\u021b\u0103rilor, a presiunii asupra sistemelor publice sau a disputelor politice. \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, este u\u0219or s\u0103 uit\u0103m c\u0103, \u00een spatele cuv\u00e2ntului \u201eimigrant\u201d, se afl\u0103 o persoan\u0103 concret\u0103: un medic, un cercet\u0103tor, un antreprenor, un designer, un \u0219ofer, un student, un inginer, un muzician, o asistent\u0103 medical\u0103 sau un scriitor.<\/p>\n Great Immigrants, Great Americans readuce acestei dezbateri dimensiunea uman\u0103.<\/p>\n Programul arat\u0103 c\u0103 valoarea contribu\u021biei unei persoane nu este determinat\u0103 de locul \u00een care s-a n\u0103scut, ci de ceea ce creeaz\u0103, trateaz\u0103, cerceteaz\u0103, construie\u0219te, scrie, descoper\u0103, p\u0103streaz\u0103 \u0219i transmite mai departe.<\/p>\n Aceasta este o lec\u021bie important\u0103 pentru orice \u021bar\u0103, \u00een special pentru economiile mici, unde capitalul uman reprezint\u0103 una dintre cele mai valoroase resurse. Prosperitatea nu este construit\u0103 doar prin regimuri fiscale, infrastructur\u0103 sau investi\u021bii. Ea se construie\u0219te \u00eentr-un mediu \u00een care talentul are motive s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i posibilitatea de a se dezvolta.<\/p>\n Economia unei societ\u0103\u021bi deschise nu se construie\u0219te \u00eentr-un singur an. Ea necesit\u0103 institu\u021bii solide, educa\u021bie, libertatea de g\u00e2ndire, respect pentru profesii \u0219i \u00eencredere.<\/p>\n Tocmai de aceea, povestea lui Andrew Carnegie \u0219i programul Great Immigrants, Great Americans sunt at\u00e2t de actuale. Ele nu spun doar o poveste american\u0103, ci exprim\u0103 o idee cu valoare universal\u0103: o \u021bar\u0103 devine mai puternic\u0103 atunci c\u00e2nd reu\u0219e\u0219te s\u0103 transforme diversitatea experien\u021belor \u00eentr-o resurs\u0103 pentru dezvoltarea comun\u0103.<\/p>\n Imigran\u021bii nu aduc cu ei doar trecutul. Ei aduc \u0219i un viitor posibil.<\/p>\n Iar o societate care \u0219tie s\u0103 recunoasc\u0103 acest poten\u021bial, s\u0103 \u00eel sus\u021bin\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eel integreze \u00een propriile institu\u021bii c\u00e2\u0219tig\u0103 mult mai mult dec\u00e2t noi cet\u0103\u021beni. Ea c\u00e2\u0219tig\u0103 idei noi, profesii noi, companii noi, c\u0103r\u021bi noi, cercet\u0103ri noi \u0219i noi moduri de a \u00een\u021belege lumea.<\/p>\n Poate c\u0103 tocmai aici se afl\u0103 adev\u0103rata arhitectur\u0103 a prosperit\u0103\u021bii: nu \u00een \u00eencercarea de a p\u0103stra lumea neschimbat\u0103, ci \u00een capacitatea de a crea condi\u021biile \u00een care oameni veni\u021bi din cele mai diferite col\u021buri ale lumii pot deveni parte a unei istorii comune a dezvolt\u0103rii.<\/p>\n ed. ANNA PERZHAN<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Povestea Funda\u021biei Andrew Carnegie \u0219i programul Great Immigrants, Great Americans ne amintesc c\u0103 prosperitatea apare acolo unde talentul, cunoa\u0219terea \u0219i diversitatea experien\u021belor pot deveni dezvoltare<\/p>\n","protected":false},"author":11,"featured_media":51389,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[303],"tags":[],"class_list":["post-51390","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-lifestream"],"yoast_head":"\nImigra\u021bia ca infrastructur\u0103 a dezvolt\u0103rii<\/h2>\n
De ce numele Carnegie nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor<\/h2>\n
Ce face funda\u021bia ast\u0103zi<\/h2>\n
\n
Arhitectura prosperit\u0103\u021bii<\/h2>\n