Dezvoltarea sistemelor autonome de inteligență artificială ridică noi întrebări pentru organele de drept: cum poate fi tras la răspundere făptuitorul pentru atacuri cibernetice? În Republica Moldova există deja un cadru juridic pentru investigarea infracțiunilor informatice, însă evoluția IA complică stabilirea intenției, a rolului persoanei și a limitelor răspunderii.
Ce infracțiuni informatice sunt prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova
Codul penal al Republicii Moldova prevede mai multe infracțiuni în domeniul tehnologiilor informaționale. În special, articolul 259 stabilește răspunderea pentru accesul ilegal la un sistem informatic, iar articolele 260¹–260⁶ vizează fapte precum interceptarea ilegală a transmisiilor de date, afectarea integrității datelor, perturbarea funcționării sistemelor informatice și escrocheria informatică.
În funcție de circumstanțe și de gravitatea consecințelor, accesul ilegal la un sistem informatic poate fi sancționat cu amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare. Potrivit alineatului (1) al articolului 259, pedeapsa cu închisoarea poate ajunge până la un an. În prezența circumstanțelor agravante, pedeapsa poate ajunge la trei ani, iar în cazul producerii unor daune în proporții deosebit de mari — de la trei la cinci ani de închisoare.
Articolul 260 prevede sancțiuni pentru fabricarea, importul, distribuirea sau punerea la dispoziție ilegală a mijloacelor tehnice și a produselor software destinate comiterii anumitor infracțiuni informatice. În cazurile prevăzute de lege, sancțiunea include închisoarea de la doi la cinci ani.
Astfel, dacă o persoană utilizează inteligența artificială pentru identificarea vulnerabilităților, obținerea accesului neautorizat, modificarea datelor sau organizarea unei scheme de fraudă, utilizarea IA nu exclude, în sine, răspunderea penală. Încadrarea juridică depinde de acțiunile concrete, de elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de lege și de probele care demonstrează vinovăția.
IA ca instrument și IA ca agent autonom
Atunci când un atacator utilizează IA pentru a scrie cod malițios, a pregăti mesaje de phishing sau a analiza date furate, legătura dintre acțiunile sale și infracțiune poate fi mai ușor de stabilit: sistemul execută o sarcină formulată de o persoană.
Situația devine mai complexă atunci când un agent IA poate selecta autonom succesiunea acțiunilor, lansa instrumente, analiza rezultatele și trece la următoarea etapă a operațiunii. În acest caz, anchetatorii trebuie să stabilească cine a inițiat acțiunile, ce instrucțiuni au fost oferite sistemului, ce restricții au fost impuse și dacă utilizatorul putea anticipa consecințele posibile.
Cine poate fi subiect al infracțiunii?
Potrivit legislației în vigoare din Republica Moldova, răspunderea penală se aplică persoanelor fizice care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege și, în cazurile stabilite de Codul penal, persoanelor juridice. Articolul 21 reglementează subiectul infracțiunii și temeiurile răspunderii penale a persoanelor juridice.
În cazul atacurilor cibernetice comise cu ajutorul IA, trebuie stabilit rolul persoanelor implicate și, dacă există temeiuri legale, al organizațiilor. Acestea pot fi dezvoltatorul, utilizatorul, organizatorul atacului sau persoana care a luat decizii în interesul unei companii.
Republica Moldova își actualizează legislația privind criminalitatea informatică
Cadrul juridic al țării continuă să evolueze. La 5 octombrie 2026, Ministerul Justiției a anunțat transmiterea către Guvern spre examinare a unui proiect de lege destinat prevenirii și combaterii atacurilor asupra sistemelor informatice. Documentul prevede transpunerea Directivei Uniunii Europene 2013/40/UE privind atacurile împotriva sistemelor informatice și este legat de angajamentele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. La momentul anunțului, proiectul se afla în examinarea Guvernului.
De asemenea, în iulie 2026, Inspectoratul General al Poliției a prezentat strategia de securitate cibernetică și planul de implementare a acesteia, elaborate cu sprijinul proiectului EU4LawEnforcement Moldova, finanțat de Uniunea Europeană. Documentele urmăresc consolidarea capacităților poliției de prevenire, investigare și reacție la amenințările cibernetice.
Aceste măsuri fac parte din eforturile mai ample de consolidare a securității cibernetice. Totodată, dezvoltarea sistemelor autonome de IA impune autorităților și legiuitorului sarcini suplimentare: conservarea probelor digitale, reconstituirea procesului decizional și stabilirea rolului persoanei într-un atac intenționat.
Ce înseamnă acest lucru pentru investigații
În investigarea unui atac cibernetic cu ajutorul IA pot fi relevante jurnalele de activitate ale sistemului, istoricul solicitărilor și instrucțiunilor, informațiile despre conturile și instrumentele utilizate, datele de rețea, precum și informațiile privind persoana care a lansat operațiunea și posibilitatea acesteia de a o opri. Aceste materiale trebuie colectate și evaluate în conformitate cu cerințele procedurale.
Pentru victime și organizații sunt importante documentarea promptă a incidentului, păstrarea jurnalelor tehnice și sesizarea autorităților competente. Pentru companiile care utilizează agenți IA, sunt esențiale delimitarea drepturilor de acces, limitarea acțiunilor automatizate și posibilitatea de a verifica ce operațiuni a efectuat sistemul și la inițiativa cui.
Principala dilemă juridică nu ține doar de gradul de autonomie al inteligenței artificiale, ci și de legătura dintre acțiunile acesteia și deciziile oamenilor. În Republica Moldova există deja norme care permit sancționarea mai multor tipuri de infracțiuni informatice, însă evoluția sistemelor autonome va necesita adaptarea practicilor de investigare și, eventual, clarificări legislative suplimentare.