Procesul de aderare la Uniunea Europeană presupune nu doar alinierea legislației naționale la normele europene, ci și capacitatea instituțiilor statului de a asigura respectarea acestora în practică, inclusiv atunci când este vorba despre criticarea autorităților, suspendarea emisiei unor posturi sau protejarea jurnaliștilor împotriva presiunilor.
Standardele europene cer statului să combată dezinformarea și ingerințele străine, garantând în același timp independența mass-mediei, pluralismul de opinii și dreptul publicului de a obține informații din surse diverse. Aceste obiective nu se exclud reciproc. Totuși, măsurile de securitate trebuie să aibă un temei juridic clar, să fie justificate și proporționale, iar deciziile autorităților să poată fi supuse unui control independent.
Angajamente internaționale și parcursul european al Republicii Moldova
Bazele juridice ale protecției libertății presei sunt consacrate în articolul 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, articolul 19 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Aceste norme protejează dreptul de a căuta, de a primi și de a difuza informații și stabilesc condițiile în care statul poate restrânge libertatea de exprimare.
În contextul aderării Republicii Moldova la UE, o importanță deosebită o au independența autorităților de reglementare a mass-mediei, transparența proprietății asupra instituțiilor media, reguli echitabile privind distribuirea publicității de stat și protecția jurnaliștilor împotriva amenințărilor și intimidării. Uniunea Europeană consacră aceste principii, între altele, în Actul european privind libertatea mass-mediei, care urmărește consolidarea independenței și pluralismului mass-mediei.
Aceasta nu înseamnă că Republica Moldova trebuie să transpună mecanic toate normele UE în legislația națională. Este vorba despre apropierea consecventă a legislației și a practicilor de standardele europene și despre crearea unor mecanisme funcționale care să protejeze activitatea jurnalistică de intervențiile arbitrare.
Ce s-a realizat și ce probleme rămân
În Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2025 este evidențiat progresul în domeniul accesului la informație, al sprijinului acordat mass-mediei și al reglementării audiovizualului. Totodată, Comisia a semnalat probleme persistente, precum concentrarea proprietății asupra instituțiilor media, influența politică și progresele insuficiente în protecția efectivă a jurnaliștilor.
Printre recomandările Comisiei Europene se numără revizuirea mecanismului de suspendare sau retragere a licențelor posturilor de televiziune în cadrul legislației privind investițiile strategice, extinderea cerințelor de transparență a proprietății asupra instituțiilor media tipărite și online, precum și asigurarea investigării eficiente a amenințărilor și atacurilor împotriva jurnaliștilor.
În iunie 2026, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în prima lectură proiectul unei noi legi privind mass-media, menit să armonizeze normele naționale cu standardele europene. Totuși, avansarea proiectului legislativ nu înseamnă că garanțiile necesare sunt deja pe deplin funcționale. Contează forma finală a legii, modul în care aceasta va fi aplicată și independența instituțiilor responsabile de implementarea prevederilor.
Suspendarea emisiei: securitate și proporționalitate
În Republica Moldova, limitele intervenției statului în activitatea mass-mediei au fost dezbătute intens după suspendarea licențelor a șase posturi de televiziune în decembrie 2022, precum și în urma măsurilor restrictive ulterioare care au vizat alte surse de informare. Autoritățile au justificat aceste decizii prin necesitatea combaterii manipulării informaționale și a amenințărilor la adresa securității naționale.
Asigurarea securității țării este o responsabilitate legitimă a statului. Totuși, potrivit standardelor internaționale, invocarea securității naționale nu exonerează autoritățile de obligația de a explica necesitatea unei măsuri concrete și de a permite verificarea independentă a acesteia.
Pentru Republica Moldova, aceasta înseamnă că deciziile privind suspendarea emisiei trebuie să se bazeze pe fapte concrete și criterii juridice clare. Sancțiunile trebuie să fie proporționale cu încălcările constatate, iar instituțiile media trebuie să aibă posibilitatea reală de a le contesta în timp util în fața unei instanțe independente. Controlul judiciar trebuie să permită examinarea nu doar a respectării procedurii, ci și a temeiniciei ingerinței în libertatea de exprimare.
Deputatul britanic Edward Leigh, reprezentant al Partidului Conservator, a formulat în mod sugestiv acest principiu:
„Remediul pentru afirmațiile proaste sau ideile neplăcute constă în noi afirmații, argumente mai bune și o dezbatere autentică, dar niciodată în încercarea de a reduce pe cineva la tăcere”.
Această idee subliniază importanța dezbaterii publice deschise ca alternativă la interdicții și la suprimarea opiniilor critice. Într-o societate democratică, afirmațiile controversate pot fi supuse criticii, verificării faptelor și dezbaterii publice. În același timp, orice restrângere a libertății de exprimare trebuie să respecte legea și obligațiile internaționale ale statului.
Această abordare este importantă și din punct de vedere practic. Chiar dacă o măsură restrictivă este ulterior anulată, o redacție poate pierde publicul, veniturile din publicitate și angajații. De aceea, posibilitatea unei contestări judiciare rapide și eficiente este esențială pentru protejarea pluralismului media.
Protecția jurnaliștilor trebuie să funcționeze în practică
Un alt criteriu al integrării europene este capacitatea statului de a le asigura jurnaliștilor condiții de muncă sigure. Garanțiile legislative nu sunt suficiente dacă amenințările, intimidările, atacurile sau tentativele de a determina un jurnalist să renunțe la o publicare nu sunt investigate în mod corespunzător.
Comisia Europeană solicită Republicii Moldova să asigure protecția efectivă a jurnaliștilor, inclusiv prin investigarea riguroasă a amenințărilor și atacurilor. Aceasta presupune nu doar existența unor norme juridice, ci și activitatea consecventă a organelor de drept, accesul la protecție judiciară și prevenirea utilizării procedurilor administrative sau judiciare pentru suprimarea criticii legitime.
La fel de importante sunt transparența proprietății asupra instituțiilor media, independența radiodifuzorului public și a autorității de reglementare în domeniul audiovizualului, precum și reguli clare privind distribuirea publicității de stat. Aceste mecanisme contribuie la reducerea riscului de influență politică asupra politicii editoriale și permit publicului să afle cine deține instituțiile media și ce interese ar putea sta în spatele informațiilor difuzate.
Integrarea europeană — un test pentru instituții
Pentru Republica Moldova, avansarea către aderarea la UE presupune evaluarea reformelor nu doar prin prisma legilor adoptate, ci și a rezultatelor aplicării acestora. În domeniul libertății mass-mediei, aceste rezultate ar trebui să se reflecte în decizii transparente ale autorităților de reglementare, posibilitatea contestării eficiente în instanță a restricțiilor, investigarea amenințărilor la adresa jurnaliștilor și garantarea independenței editoriale.
Combaterea dezinformării și a ingerințelor străine rămâne o sarcină importantă, mai ales în contextul amenințărilor la adresa securității regionale. Cu toate acestea, măsurile adoptate pentru protejarea statului trebuie să apere, în același timp, drepturile cetățenilor și să nu creeze condiții pentru restrângerea arbitrară a jurnalismului independent.
Pentru parcursul european al Republicii Moldova este esențial ca statul nu doar să adopte normele europene, ci și să le respecte în propria practică. Libertatea presei devine o garanție reală a democrației atunci când jurnaliștii pot critica autoritățile fără amenințări și fără a fi supuși unor măsuri de represalii nejustificate, iar orice restricție a activității mass-mediei poate fi examinată de o instanță independentă.
Surse: Comisia Europeană — Actul european privind libertatea mass-mediei; Convenția europeană a drepturilor omului; Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.