De-a lungul secolelor, artiștii au recurs la vița-de-vie ca simbol al recoltei, fertilității, abundenței, toamnei și, în cele din urmă, al bucuriei de a trăi. De la imaginea antică a lui Bacchus până la scenele culesului de struguri din pictura europeană, acest motiv este strâns legat de ciclul naturii și de munca omului.
În Republica Moldova, unde viticultura și vinificația fac parte din tradiția culturală și din identitatea națională, tema recoltei de struguri este deosebit de potrivită pentru Ziua Națională a Vinului. Am selectat câteva opere în care strugurii și vinul devin adevărați protagoniști ai artei.
Francisco Goya — „Culesul strugurilor sau Toamna”, (1786).
Una dintre cele mai cunoscute picturi europene dedicate recoltei de struguri. Un tânăr îi întinde unei femei un ciorchine copt, iar în apropiere o altă femeie poartă pe cap un coș cu fructe.
Lucrarea face parte din celebra serie a lui Goya, „Anotimpurile”, realizată pentru decorarea reședinței de țară a monarhilor spanioli. „Culesul strugurilor” simbolizează toamna — anotimpul maturității, al recoltei și al abundenței. Astăzi, pictura se află la Muzeul Prado din Madrid.
Vincent van Gogh — „Via roșie de la Arles”, (1888).
Una dintre cele mai expresive picturi ale lui Van Gogh dedicate viței-de-vie și culesului. Muncitorii strâng strugurii sub cerul de seară, iar întreaga scenă este dominată de un amestec intens de roșu, galben și albastru.
Van Gogh transformă munca agricolă obișnuită într-un spectacol aproape decorativ, în care omul, pământul și recolta devin parte a aceluiași ritm. „Via roșie de la Arles” este singura pictură a lui Van Gogh despre care există dovezi certe că a fost vândută în timpul vieții artistului.
Peter Paul Rubens — „Bacchanalia”, (1615).
La Rubens, strugurii și vinul nu mai apar doar ca rezultat al muncii agricole, ci devin atribute ale sărbătorii, fertilității și energiei vitale.
Scenele mitologice asociate lui Bacchus — zeul roman al vinului și al fertilității — le-au oferit artiștilor posibilitatea de a reprezenta o lume a simțurilor, a abundenței și a triumfului naturii. În pictura lui Rubens, această temă capătă dinamismul și amploarea caracteristice artei baroce.
Caravaggio — „Bacchus”, (1596).
Una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale lui Bacchus din arta europeană. Tânărul zeu al vinului este înfățișat înconjurat de simboluri ale abundenței — în fața lui se află un coș cu fructe coapte și un ulcior plin cu vin. Privirea și gestul lui Bacchus creează impresia unei adresări directe către privitor, ca și cum l-ar invita să împărtășească acest moment de sărbătoare.
Caravaggio transformă subiectul mitologic într-o scenă bogată în detalii: fructe coapte, frunze de viță-de-vie, transparența sticlei și culoarea închisă a vinului. Pictura se află la Galeria Uffizi din Florența.
Karl Briullov — „Fată culegând struguri în împrejurimile orașului Napoli”, (1827).
Peisajul sudic, tânăra femeie și strugurii copți creează atmosfera senină a unei zile de vară. Briullov îmbină scena de gen cu imaginea romantică a naturii sudice, plină de lumină, căldură și abundență.
Strugurii devin aici parte a imaginii Italiei — însorite, fertile și pline de viață.
Strugurii în arta moldovenească
În pictura moldovenească, vița-de-vie este legată nu atât de mitologia antică, cât de pământ, munca agricolă, schimbarea anotimpurilor și viața de zi cu zi. Tocmai de aceea, operele artiștilor moldoveni se integrează firesc într-o selecție dedicată Zilei Naționale a Vinului.
Aurel David — „Vița-de-vie”, 1957.
În creația lui Aurel David, peisajul moldovenesc, viața rurală și motivele inspirate din natură ocupă un loc important. Imaginea viței-de-vie poate fi privită nu doar ca reprezentare a unui spațiu agricol, ci și ca parte a peisajului familiar al Moldovei și a modului său tradițional de viață.
Vița-de-vie devine astfel o legătură între om și pământ — o temă esențială pentru tradiția artistică moldovenească.
Mihail Grecu — „Zi de toamnă”, 1964.
Mihail Grecu, unul dintre cei mai importanți artiști ai artei moldovenești din secolul XX, a conferit adesea naturii o expresivitate generalizată, cu accente aproape simbolice.
„Zi de toamnă” evocă acel anotimp în care viile ajung la maturitate și începe culesul. Toamna nu este aici doar un anotimp, ci și o stare a naturii, legată de încheierea unui mare ciclu.
De la Goya și Van Gogh până la artiștii moldoveni, strugurii din pictură devin o imagine în care se întâlnesc natura și omul, munca și sărbătoarea, pământul și cultura.
Pentru Republica Moldova, această temă are o semnificație aparte. Via este parte a peisajului, a istoriei și a tradiției, iar recolta devine un prilej de întâlnire și sărbătoare. De aceea, Ziua Națională a Vinului este și un prilej de a ne aminti de o cultură care începe cu pământul, vița-de-vie și munca omului.