Aderarea la Uniunea Europeană ar putea deveni pentru Republica Moldova nu doar o alegere politică, ci un punct de cotitură economic. Noi piețe, investiții, acces la instrumentele financiare europene și o integrare economia UE ar putea accelera dezvoltarea țării pentru mulți ani înainte. Dar această oportunitate nu se va materializa automat: creșterea economică generată de integrarea europeană va trebui susținută prin reforme interne dificile.
Această evaluare a fost făcută de noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră”, din 3 septembrie. În opinia sa, integrarea europeană poate deveni unul dintre principalii factori de dezvoltare a economiei moldovenești în următorul deceniu. Totuși, statutul de membru al UE nu va fi suficient în sine pentru a înlocui instituțiile publice eficiente, o politică bugetară responsabilă și capacitatea de a realiza reforme consecvente.
Piața europeană este doar începutul
Pentru Republica Moldova, aderarea la UE înseamnă mult mai mult decât o schimbare formală a statutului politic. Este vorba despre accesul la cea mai mare piață unică, noi oportunități pentru companiile moldovenești, un posibil aflux de investiții și apropierea treptată a standardelor de activitate economică de cele europene.
Dar, odată cu oportunitățile, va crește și concurența. Companiile moldovenești vor trebui să-și sporească productivitatea, calitatea și eficiența, iar statul va trebui să schimbe regulile jocului, să reducă birocrația și să creeze condiții în care investițiile să se transforme cu adevărat în creștere economică.
De aceea, Năsui privește integrarea europeană nu ca pe un rezultat garantat, ci ca pe o oportunitate de care Republica Moldova va trebui să știe să profite.
Problema priorităților
Vorbind despre necesitatea unor acțiuni decisive în condițiile unor resurse limitate, ministrul a făcut referire la exemplul președintelui Argentinei, Javier Milei.
Năsui subliniază că nu consideră programul economic al lui Milei un model pentru Republica Moldova. Ceea ce îl interesează este, în primul rând, capacitatea unui politician de a trece rapid de la promisiuni la acțiuni și de a urmări consecvent obiectivele asumate.
„A avut curajul să atragă atenția asupra problemelor reale. Nu credeam că va putea câștiga alegerile, dar le-a câștigat. Și nu doar că le-a câștigat — a început să acționeze chiar din primul moment”, a declarat ministrul.
În contextul Republicii Moldova, Năsui vede în această abordare, înainte de toate, un principiu al disciplinei bugetare: resursele limitate obligă statul să-și stabilească mai clar prioritățile și să renunțe la cheltuielile care nu produc rezultate suficiente.
În același timp, ministrul avertizează asupra personalizării politicii.
„Nu transformați politicienii în idoli — nici pe mine, nici pe altcineva. Luați ideile drept repere. Anume ideile pot salva o societate”, a declarat Năsui.
Prețul accelerării economice
Integrarea europeană poate oferi Republicii Moldova ceea ce i-a lipsit mult timp: o piață mai largă, capital, noi oportunități pentru mediul de afaceri și acces la mecanismele europene de dezvoltare. Dar de aceste avantaje vor putea profita în primul rând cei care vor reuși să se adapteze noilor cerințe.
Aici se află și principalul paradox al perspectivei europene: UE poate deveni un accelerator puternic pentru economia Republicii Moldova, dar, în același timp, va cere țării să devină mai eficientă.
Acest lucru înseamnă reforme în administrația publică, politica bugetară, reglementarea mediului de afaceri și în alte domenii. Unele decizii vor fi nepopulare — mai ales acolo unde va fi necesară reducerea cheltuielilor ineficiente, schimbarea unor reguli consacrate și renunțarea la mecanismele cu care societatea s-a obișnuit.
În viziunea lui Năsui, tocmai disponibilitatea de a realiza astfel de reforme va determina în ce se va transforma, în cele din urmă, integrarea europeană — într-un adevărat salt economic sau într-un proiect preponderent politic.
Republica Moldova are șansa de a intra în economia europeană cu un nou potențial de creștere. Dar piața europeană, de una singură, nu va crea această creștere. Eficiența economiei va trebui construită în interiorul țării.