Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, consideră că Guvernul ar trebui să facă politica bugetar-fiscală mai realistă și mai pragmatică. În opinia sa, reducerea cheltuielilor ineficiente și schimbările structurale sunt necesare, însă efectele acestora nu pot apărea rapid.
Comentând reforma bugetar-fiscală și rectificarea ulterioară a bugetului de stat, Sturza a remarcat diferența dintre retorica politică și posibilitățile reale ale statului. Potrivit lui, declarațiile despre un „stat suplu”, reducerea agențiilor ineficiente, a salariilor excesive și a altor cheltuieli se lovesc de o structură bugetară formată de-a lungul anilor.
Cea mai mare parte a cheltuielilor publice, a subliniat fostul premier, este destinată plăților sociale, educației, sănătății, ordinii publice și deservirii datoriei de stat. Prin urmare, o reducere mecanică a cheltuielilor, de exemplu cu 10%, nu poate fi făcută fără consecințe serioase.
„Toate aceste «nesimțiri» trebuie eliminate. Doar că va dura, iar efectul bugetar va fi modest”, consideră Sturza.
În opinia sa, principala condiție pentru o îmbunătățire durabilă a situației ar fi o creștere economică solidă, bazată pe investiții. Totuși, fostul premier nu se așteaptă la o accelerare semnificativă a economiei în perioada imediat următoare. Sturza estimează o creștere de aproximativ 1,5% în acest an și de circa 2% anul viitor, menționând că o parte semnificativă a acesteia ar putea fi anulată de inflația ridicată.
Fostul premier a analizat separat și parametrii rectificării bugetare. Potrivit lui, veniturile cresc cu aproximativ 600 de milioane de lei, inclusiv din dividendele companiilor de stat și veniturile Băncii Naționale a Moldovei. Sturza consideră aceste venituri ca fiind conjuncturale și vede în ele o confirmare indirectă a faptului că impactul reformei fiscale s-a dovedit mult mai redus decât așteptările anunțate anterior.
În același timp, cheltuielile cresc cu aproximativ 2,8 miliarde de lei, iar deficitul bugetar va depăși 21 de miliarde de lei, sau 5,95% din PIB. Este un nivel semnificativ mai mare decât ținta de 3–3,5% anunțată anterior de Guvern.
Sturza subliniază însă că deficitul în sine nu reprezintă principala problemă — mai important este modul în care acesta va fi finanțat.
În acest context, el se referă la posibila utilizare a garanției Energocom în valoare de 150 de milioane de euro. În opinia fostului premier, este vorba despre o altă sursă de venit conjuncturală și, în același timp, despre o reducere semnificativă a capitalului companiei de stat în pragul iernii, într-un moment în care prețurile la gaze au crescut substanțial.
Datoria de stat, notează Sturza, a depășit deja 160 de miliarde de lei, iar pentru deservirea acesteia sunt necesare aproximativ 6,5 miliarde de lei.
Fostul premier atrage atenția și asupra unei posibile modificări a cheltuielilor sociale. Potrivit lui, majorările salariale prevăzute de noul sistem de remunerare ar putea fi amânate, în timp ce plățile de 2–4 mii de lei pentru angajații cu venituri mici ar urma să fie menținute.
Sturza consideră un factor pozitiv recolta excepțional de bună de cereale și posibilitatea de a exporta producția agricolă la prețuri mai mari decât în anii precedenți. În același timp, creșterea exporturilor agricole va pune o presiune suplimentară asupra bugetului, prin majorarea cererilor de rambursare a TVA în trimestrul al patrulea.
În concluzie, fostul premier îndeamnă Guvernul să reducă nivelul așteptărilor politice și să vorbească public despre termenele reale ale reformelor. În opinia sa, schimbările structurale, reducerea cheltuielilor ineficiente și formarea unui stat mai suplu sunt posibile, însă rezultatele acestora vor deveni vizibile abia peste doi-trei ani.
„Este nevoie de timp și de răbdarea noastră”, conchide Sturza, menționând că o asemenea perioadă de reforme poate fi dificilă din punct de vedere politic pentru actuala guvernare, în timp ce rezultatele ar putea reveni deja următorului guvern.