ȘtiriBienala de la Veneția: în Moldova este criticată lipsa...

Bienala de la Veneția: în Moldova este criticată lipsa unui concurs pentru selectarea pavilionului național

Participarea Republicii Moldova cu primul său pavilion național la Bienala de la Veneția 2026 reprezintă un pas important pentru promovarea culturii moldovenești pe scena internațională. Totuși, procedura de selectare a reprezentantului țării a stârnit critici din partea comunității culturale independente.

În centrul discuțiilor se află decizia de a recurge la o nominalizare directă, fără un concurs public și fără o comisie independentă. Artistul Pavel Brăila a fost selectat pentru participare împreună cu echipa coordonată de Galeria Lutnița.

Cei care critică această procedură atrag atenția asupra unui dezechilibru semnificativ între condițiile de acces la finanțarea publică în domeniul culturii și mecanismul de selecție pentru participarea la unul dintre cele mai importante evenimente internaționale de artă. Concursul național pentru proiecte culturale din 2026 a înregistrat 278 de dosare, iar volumul total al finanțării aprobate a constituit 8,18 milioane de lei, rata proiectelor selectate fiind de aproximativ 17%. În același timp, participarea la Bienala de la Veneția a beneficiat de o finanțare de aproximativ 5 milioane de lei, fără o procedură competitivă.

Este subliniat, de asemenea, faptul că artiștii independenți au solicitat instituirea unui regulament transparent de selecție pentru participarea la Bienală încă de acum aproximativ 15 ani, în contextul proiectului Ghost Pavilion al lui Ștefan Rusu, prezentat în 2011.

Potrivit criticilor, lipsa unui mecanism de selecție stabil creează riscul ca reprezentarea culturală internațională a țării să depindă de relații personale și de deciziile unui cerc restrâns de persoane.

„De ce totul se face mereu în grabă? De ce nu există oameni pregătiți, memorie instituțională?” — aceasta este una dintre întrebările centrale formulate în cadrul discuției.

În același timp, autorii criticilor subliniază că însăși participarea Moldovei la Bienala de la Veneția este un eveniment important, iar prezența lui Pavel Brăila în cadrul primului pavilion național reprezintă un pas semnificativ pentru vizibilitatea internațională a scenei artistice moldovenești.

Principala obiecție nu vizează artistul selectat, ci principiile și transparența procedurii prin care a fost luată decizia.

Ultimele publicații

Exportul serviciilor IT din Republica Moldova a crescut cu aproape 21%: SUA rămân cea mai mare piață

În 2025, Republica Moldova a exportat servicii informatice și IT în valoare de 742,7 milioane de euro, cu aproape...

Chișinăul va găzdui conferința privind extinderea UE: reformele și negocierile de aderare ale Republicii Moldova, pe agenda discuțiilor

În perioada 9–10 noiembrie, la Chișinău va avea loc conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene, dedicată progreselor Republicii Moldova...

Siegfried Mureșan, reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European

Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, membru al Partidului Național Liberal (PNL) din România, a fost reales în funcția de vicepreședinte...

Programul național de dezvoltare a electromobilității până în 2030

Republica Moldova intenționează să extindă rețeaua națională de stații de încărcare pentru automobilele electrice, să încurajeze utilizarea transportului electric...

Recomandăm

UE își consolidează coordonarea în combaterea rasismului

Uniunea Europeană a făcut un nou pas în combaterea...

Republica Moldova a urcat cu șase poziții în Global Innovation Index 2026 și ocupă locul 68 în lume

Republica Moldova înregistrează rezultate în domeniul inovării mai bune...

Poate fi interesant