ȘtiriBienala de la Veneția: în Moldova este criticată lipsa...

Bienala de la Veneția: în Moldova este criticată lipsa unui concurs pentru selectarea pavilionului național

Participarea Republicii Moldova cu primul său pavilion național la Bienala de la Veneția 2026 reprezintă un pas important pentru promovarea culturii moldovenești pe scena internațională. Totuși, procedura de selectare a reprezentantului țării a stârnit critici din partea comunității culturale independente.

În centrul discuțiilor se află decizia de a recurge la o nominalizare directă, fără un concurs public și fără o comisie independentă. Artistul Pavel Brăila a fost selectat pentru participare împreună cu echipa coordonată de Galeria Lutnița.

Cei care critică această procedură atrag atenția asupra unui dezechilibru semnificativ între condițiile de acces la finanțarea publică în domeniul culturii și mecanismul de selecție pentru participarea la unul dintre cele mai importante evenimente internaționale de artă. Concursul național pentru proiecte culturale din 2026 a înregistrat 278 de dosare, iar volumul total al finanțării aprobate a constituit 8,18 milioane de lei, rata proiectelor selectate fiind de aproximativ 17%. În același timp, participarea la Bienala de la Veneția a beneficiat de o finanțare de aproximativ 5 milioane de lei, fără o procedură competitivă.

Este subliniat, de asemenea, faptul că artiștii independenți au solicitat instituirea unui regulament transparent de selecție pentru participarea la Bienală încă de acum aproximativ 15 ani, în contextul proiectului Ghost Pavilion al lui Ștefan Rusu, prezentat în 2011.

Potrivit criticilor, lipsa unui mecanism de selecție stabil creează riscul ca reprezentarea culturală internațională a țării să depindă de relații personale și de deciziile unui cerc restrâns de persoane.

„De ce totul se face mereu în grabă? De ce nu există oameni pregătiți, memorie instituțională?” — aceasta este una dintre întrebările centrale formulate în cadrul discuției.

În același timp, autorii criticilor subliniază că însăși participarea Moldovei la Bienala de la Veneția este un eveniment important, iar prezența lui Pavel Brăila în cadrul primului pavilion național reprezintă un pas semnificativ pentru vizibilitatea internațională a scenei artistice moldovenești.

Principala obiecție nu vizează artistul selectat, ci principiile și transparența procedurii prin care a fost luată decizia.

Ultimele publicații

Summitul Francofoniei: Republica Moldova va susține candidatura lui Dacian Cioloș pentru funcția de secretar general al organizației

În perioada 15–16 noiembrie, capitala Cambodgiei, Phnom Penh, va găzdui cel de-al XX-lea Summit al Organizației Internaționale a Francofoniei...

Maia Sandu a discutat cu liderii europeni despre securitatea Republicii Moldova și avansarea procesului de aderare la UE

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut, în cadrul summitului Comunității Politice Europene (CPE), desfășurat la Dublin, o întrevedere...

Summitul climatic COP31 de la Antalya: liderii lumii discută despre reducerea emisiilor și finanțarea măsurilor climatice

La Antalya, Turcia, continuă cea de-a 31-a Conferință a Părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice...

Moldova va construi parcuri eoliene cu o capacitate de 170 MW, dotate cu sisteme de stocare a energiei

Guvernul Republicii Moldova a aprobat rezultatele celei de-a doua licitații pentru dezvoltarea energiei regenerabile. Patru consorții de investitori vor...

Recomandăm

Politica fricii: de la persecutarea activiștilor la manipularea opiniei publice

Intimidarea jurnaliștilor, dezinformarea de gen și amplificarea artificială a...

UE își consolidează coordonarea în combaterea rasismului

Uniunea Europeană a făcut un nou pas în combaterea...

Poate fi interesant