Parlamentul României nu a acordat, la 30 septembrie, votul de învestitură Guvernului condus de candidatul la funcția de prim-ministru Siegfried Mureșan, prelungind astfel criza politică care durează de câteva luni. Cabinetul propus a primit 182 de voturi pentru, în condițiile în care pentru învestire erau necesare 233 de voturi. Împotrivă au votat 15 parlamentari. La ședința comună au fost prezenți 321 din cei 464 de membri ai Parlamentului, iar 197 de voturi au fost declarate valabile. Parlamentarii AUR nu au fost prezenți în sală, în timp ce reprezentanții Partidului Social Democrat (PSD) au participat la ședință, dar nu au votat.
Mureșan, europarlamentar din partea Partidului Național Liberal (PNL), a fost desemnat de președintele Nicușor Dan la 17 septembrie. Candidatura sa a reprezentat a treia încercare a șefului statului de a forma un nou guvern după demiterea Cabinetului condus de Ilie Bolojan. Mureșan a beneficiat de sprijinul PNL, al Uniunii Salvați România (USR) și al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), însă aceste formațiuni nu au reușit să asigure majoritatea parlamentară necesară.
După vot, Mureșan a declarat că formula propusă de el urmărea să pună capăt crizei politice, însă partidele care, potrivit afirmațiilor sale, au contribuit la declanșarea acesteia nu au susținut Guvernul, relatează POLITICO.
„Astăzi, în Parlamentul României, am propus o soluție pentru a pune capăt crizei politice și am văzut că partidele care au provocat această criză au votat astăzi pentru prelungirea ei”, a declarat Mureșan. El a mai spus că așteaptă următorii pași ai președintelui și că va continua să susțină realizarea reformelor necesare.
Potrivit procedurii constituționale din România, după un nou eșec în formarea Guvernului, pot fi inițiate demersuri suplimentare, inclusiv desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru. În anumite condiții, poate fi luată în considerare și dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. Președintele a dat însă anterior de înțeles în repetate rânduri că nu urmărește organizarea alegerilor anticipate.
După vot, Nicușor Dan a anunțat că luni va avea noi consultări cu partidele parlamentare și că în aceeași zi va desemna un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Președintele a îndemnat formațiunile politice să caute un compromis și și-a reafirmat intenția de a menține orientarea prooccidentală a țării.
„Le cer partidelor ca, în această perioadă, să își organizeze ședințele interne și să vină de această dată cu soluții care să poată fi adoptate”, a declarat Dan. Potrivit acestuia, dorește să îi asigure pe cetățenii României și pe partenerii internaționali că țara va păstra direcția prooccidentală și își va respecta angajamentele financiare asumate.
De ce continuă criza
Instabilitatea politică a început în primăvara anului 2026, după destrămarea coaliției de guvernare și retragerea PSD din Guvernul condus de Ilie Bolojan. În mai, Cabinetul Bolojan și-a pierdut sprijinul parlamentar în urma unei moțiuni de cenzură susținute de PSD și de partidul naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). De atunci, președintele a încercat de mai multe ori să identifice un candidat capabil să obțină sprijinul majorității parlamentare.
Primul candidat a fost europarlamentarul Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul după ce nu a reușit să formeze majoritatea necesară. Ulterior, președintele a propus o altă candidatură, cea a lui Adrian Veștea, care nu a obținut nici ea suficiente voturi în Parlament. Mureșan a fost al treilea candidat desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru după demiterea Guvernului Bolojan.
Pe acest fundal, persistă divergențele dintre partidele parlamentare. Mureșan a refuzat să poarte negocieri cu AUR, afirmând că formațiunea nu împărtășește valorile europene. AUR și PSD anunțaseră anterior că nu vor susține Guvernul condus de acesta.
Poziția AUR și a lui George Simion
Liderul AUR, George Simion, care a participat la alegerile prezidențiale și a fost contracandidatul lui Nicușor Dan, a declarat după vot că o nouă încercare de formare a Guvernului a eșuat.
„Un alt guvern propus de Nicușor Dan NU A REUȘIT să obțină votul Parlamentului României. Nu am trădat poporul român și nu îl vom trăda!”, a scris Simion pe rețeaua de socializare X.
AUR are o poziție critică față de politica actualei puteri, inclusiv în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei și relațiile cu instituțiile UE. Formațiunea se opune, de asemenea, formulei politice propuse de Dan pentru formarea Guvernului.
Alegerile anticipate rămân un scenariu posibil
Eșecul votului a intensificat discuțiile privind posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate. Organizarea acestora nu este însă o consecință automată a respingerii Guvernului: președintele poate continua consultările și poate desemna un nou candidat. Problema dizolvării Parlamentului poate apărea în cadrul procedurii prevăzute de Constituție, în cazul unor eșecuri repetate în formarea Guvernului în termenul stabilit.
Nicușor Dan pledează pentru continuarea negocierilor dintre partide. Poziția sa este legată, între altele, de necesitatea menținerii unui guvern funcțional în condițiile constrângerilor bugetare și ale angajamentelor economice ale țării. Reuters notează că prelungirea crizei politice generează deja îngrijorări privind stabilitatea economică și ratingul de credit al României.
Context regional
România, cu o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori, este membră a Uniunii Europene și NATO și are un rol important în securitatea flancului estic al Alianței. Țara sprijină Ucraina după declanșarea invaziei ruse la scară largă, iar poziția sa geografică face ca stabilitatea politică de la București să fie relevantă și pentru securitatea regională. În contextul războiului, România s-a confruntat, de asemenea, cu incidente provocate de drone în apropierea teritoriului său.
Actuala criză se desfășoară pe fondul unei perioade mai ample de instabilitate politică din ultimii ani. În 2024, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale în urma unor acuzații privind ingerințe externe. În septembrie 2026, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile în cadrul unei anchete privind presupuse fraude. El respinge acuzațiile care i-au fost aduse.
Astfel, după respingerea Guvernului Mureșan, criza politică din România a intrat într-o nouă etapă. În următoarele zile, un moment important îl vor constitui consultările lui Nicușor Dan cu partidele parlamentare și desemnarea unei noi candidaturi pentru funcția de prim-ministru. În același timp, rămâne posibilă analizarea scenariului alegerilor anticipate, în cazul în care încercările ulterioare de formare a Guvernului nu vor duce la un acord între formațiunile politice.