Guvernul Republicii Moldova propune înlocuirea celor 32 de raioane existente cu trei regiuni — Nord, Centru și Sud.
Regiunea Nord va cuprinde 11 raioane, cu centrul administrativ la Bălți. Municipiul Bălți nu va face parte din regiune.
Regiunea Centru va include 13 raioane, cu centrul administrativ la Chișinău, care își va păstra, de asemenea, statutul separat.
Regiunea Sud va reuni șapte raioane, cu centrul la Cahul.
Conceptul reformei administrației publice la nivel raional a fost prezentat de Guvern la 1 octombrie, la Chișinău. La discuții participă președinții de raioane și primarii centrelor raionale.
Reforma prevede revizuirea organizării administrativ-teritoriale, a competențelor autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea și a mecanismelor de finanțare.
„Dacă aș reduce esența reformei la o singură frază, ea este, înainte de toate, despre a construi primării mai puternice. Puterea locală trebuie să fie cât mai aproape de oameni. Primarul și echipa lui știu cel mai bine dacă localitatea are nevoie de apă, drumuri, o grădiniță sau transport și cum să asigure aceste servicii. Ne dorim primării cu mai multă capacitate, mai multe resurse și mai multă putere reală de a rezolva problemele comunităților lor”, a declarat Vasile Tofan.
Spre deosebire de actualele raioane, regiunile vor avea mai puține competențe și se vor concentra în principal pe dezvoltare regională, coordonare și implementarea proiectelor care implică mai multe localități.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a menționat că unul dintre rolurile importante ale regiunilor va fi pregătirea proiectelor majore de dezvoltare și valorificarea eficientă a resurselor disponibile în Republica Moldova.
„Dacă vrem să asigurăm alimentarea cu apă, servicii de gestionare a deșeurilor, drumuri bune și să atragem investitori, trebuie să avem aceste proiecte pregătite. Acesta va fi un rol important al regiunilor”, a declarat Alexei Buzu.
În același timp, serviciile pentru cetățeni vor rămâne la nivel local. Locuitorii nu vor trebui să se adreseze autorităților regionale pentru serviciile care sunt în prezent disponibile în localitățile lor. Acestea vor fi prestate de primării, structurile teritoriale ale autorităților administrației publice centrale și operatorii competenți.
„Vom schimba administratorii și modul de repartizare a responsabilităților, dar cetățeanul nu trebuie să simtă aceste schimbări”, a declarat Alexei Buzu.
Instituțiile și obiectivele care asigură servicii locale, inclusiv bibliotecile, muzeele, casele de cultură, școlile de arte și sportive, centrele de tineret și taberele de odihnă, vor rămâne în comunitățile respective. Cele care se află în prezent în administrarea raioanelor vor fi transferate, după caz, în administrarea primăriilor.
Reforma prevede, de asemenea, reducerea aparatului administrativ de nivelul al doilea. Cele trei regiuni vor avea echipe mai restrânse de specialiști, concentrate pe dezvoltare regională, coordonare și implementarea proiectelor. Economiile vor fi realizate prin reducerea aparatului administrativ și eliminarea structurilor care se suprapun.
Conceptul reformei a fost elaborat în urma consultărilor cu autoritățile administrației publice locale. De la începutul anului, Cancelaria de Stat a desfășurat peste 1000 de consultări la nivelul primăriilor și raioanelor. Discuțiile vor continua în cadrul pregătirii pachetului legislativ și a planului de tranziție.
Modificările legislative necesare pentru implementarea reformei urmează să fie prezentate Parlamentului în toamna anului 2026.
Ca rezultat, a fost elaborată o nouă hartă administrativă a Republicii Moldova.