Boomul investițional în domeniul inteligenței artificiale contribuie la menținerea creșterii economiei mondiale la aproximativ 3%, în pofida crizei energetice și a perturbărilor în aprovizionarea cu combustibili. În același timp, extinderea noilor tehnologii generează riscuri pentru piața muncii. Aceste subiecte sunt discutate în cadrul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, relatează Reuters.
La eveniment s-au înregistrat aproximativ 18.000 de participanți, cu 4.000 mai mulți decât la reuniunea precedentă organizată în afara Washingtonului, în Maroc, în octombrie 2023. Reuniunile au loc pe fondul conflictului prelungit din Orientul Mijlociu, al creșterii prețurilor la resursele energetice și al temerilor privind încetinirea economiei mondiale.
FMI: creșterea economică
Directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, a subliniat că investițiile masive în infrastructura necesară inteligenței artificiale stimulează cererea și activitatea investițională. Cele mai mari beneficii le obțin economiile asiatice implicate în producția de echipamente pentru IA, inclusiv Thailanda.
„Tocmai această trecere la o viteză superioară permite economiei mondiale să crească cu aproximativ 3%, în pofida șocului din sectorul aprovizionării cu energie care ne frânează”, a declarat Georgieva în prima zi a reuniunilor.
Potrivit estimărilor șefei FMI, boomul investițional ar putea accelera creșterea economică a economiilor asiatice dezvoltate cu 0,5–1 punct procentual, iar pe cea a țărilor în curs de dezvoltare din regiune cu 0,2–0,8 puncte procentuale.
Inteligența artificială transformă piața muncii și perspectivele ocupării forței de muncă
În același timp, extinderea inteligenței artificiale generează provocări semnificative pentru piața muncii. Georgieva a avertizat asupra unui „tsunami care se apropie lent”, ale cărui efecte vor afecta ocuparea forței de muncă, educația și creșterea economică.
Potrivit estimărilor FMI, inteligența artificială ar putea influența aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial, modificând conținutul profesiilor și cerințele de calificare. O preocupare deosebită o reprezintă reducerea oportunităților de angajare pentru tinerii specialiști și absolvenții de universități.
Efectele pe termen lung ale noilor tehnologii vor depinde de capacitatea statelor de a adapta sistemele de educație, de a organiza programe de recalificare profesională și de a asigura o distribuire mai largă a beneficiilor progresului tehnologic.
Criza energetică sporește presiunile asupra economiei mondiale
Un alt subiect-cheie al reuniunilor este criza energetică. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a avertizat asupra presiunilor economice generate de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, precum și asupra riscurilor climatice asociate fenomenului El Niño.
Pe fondul perturbărilor în aprovizionare, țările Grupului celor Șapte (G7) au convenit să elibereze din rezervele de urgență 100 de milioane de barili de petrol și motorină. Totuși, aceste măsuri ar putea să nu fie suficiente pentru stabilizarea pieței, în condițiile reducerii stocurilor disponibile.
Rezervele de petrol disponibile sunt în scădere
De la începutul războiului, la 28 februarie, au fost eliberate din rezerve peste un miliard de barili de petrol. Cea mai mare parte a volumelor provine din stocurile comerciale depozitate pe uscat.
Potrivit reprezentanților industriei, cantitățile de petrol disponibile pentru cumpărătorii internaționali se reduc treptat. Acest lucru sporește vulnerabilitatea pieței și riscul unor noi creșteri de prețuri.
FMI și Banca Mondială analizează măsurile de răspuns
Participanții la reuniuni discută modalitățile de temperare a inflației, de susținere a creșterii economice și de diminuare a efectelor crizei energetice. În contextul instabilității piețelor, devine deosebit de importantă capacitatea statelor de a se adapta la schimbările tehnologice și de a reduce riscurile asociate perturbărilor în aprovizionarea cu energie.
Astfel, inteligența artificială devine unul dintre factorii care susțin economia mondială, însă efectele sale sunt complexe: investițiile stimulează creșterea, în timp ce transformările pieței muncii impun noi abordări în pregătirea specialiștilor și în politicile de ocupare a forței de muncă. În paralel, reducerea stocurilor de petrol disponibile amplifică riscurile pentru piețele energetice și economia mondială.
Țările în curs de dezvoltare, sub presiunea crizei datoriilor
Creșterea ratelor dobânzilor și șocurile energetice agravează povara datoriilor țărilor în curs de dezvoltare. Majorarea costurilor de deservire a datoriei obligă guvernele să reducă cheltuielile bugetare și să majoreze impozitele, alimentând nemulțumirea socială și frânând creșterea economică.
Potrivit estimărilor FMI, datoria publică se află la cel mai ridicat nivel de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar până în 2030 ar urma să depășească 100% din PIB-ul mondial. Kristalina Georgieva a evidențiat în special economiile dezvoltate, în frunte cu Statele Unite, afirmând că acestea contribuie cel mai mult la acumularea datoriei. În aceste țări, raportul dintre datoria publică și PIB este mai mare decât în statele în curs de dezvoltare și în cele cu venituri mici.
În același timp, perspectivele sprijinului internațional rămân incerte. Înăsprirea condițiilor de creditare ale FMI și cerințele privind realizarea unor reforme profunde provoacă temeri că ajutorul financiar va fi însoțit de măsuri de austeritate dureroase. În lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin pentru gestionarea datoriilor, criza s-ar putea adânci, iar încrederea în instituțiile financiare internaționale s-ar putea eroda.
În aceste condiții, FMI și celelalte instituții financiare internaționale trebuie să găsească un echilibru între cerințele de sustenabilitate financiară și necesitatea de a sprijini țările cu resurse limitate.