Chișinăul a parcurs aproape șase secole de istorie, de la o așezare medievală până la cel mai mare centru economic și cultural al țării. Cu ocazia aniversării primei atestări documentare a capitalei, prezentăm orașul prin prisma statisticilor: câți locuitori are, ce suprafață ocupă municipiul și ce rol joacă în economia Republicii Moldova.
1436 — începutul istoriei documentare
Prima atestare documentară cunoscută a Chișinăului datează din 17 iulie 1436. Denumirea localității apare într-un hrisov emis de voievozii moldoveni Iliaș și Ștefan. În 2026, această dată istorică marchează 590 de ani de la prima mențiune documentară.
De-a lungul secolelor, Chișinăul s-a transformat dintr-o mică așezare în capitala Republicii Moldova — un oraș în care se concentrează o mare parte a activității economice, a instituțiilor de învățământ și a vieții culturale a țării.
Chișinăul în cifre
Principalii indicatori ai municipiului pentru anul 2024, potrivit Biroului Național de Statistică și publicației statistice „Chișinău în cifre — 2025”:
- 661,6 mii de persoane — populația municipiului la sfârșitul anului 2024, conform estimărilor statistice curente;
- 571,6 km² — suprafața municipiului;
- 1.157,5 locuitori/km² — densitatea populației;
- 35 de localități — în componența municipiului, inclusiv sectoarele capitalei și alte localități;
- 7,1% — ponderea terenurilor împădurite din suprafața municipiului;
- 2,3% — ponderea suprafețelor acvatice în teritoriul acestuia.
Municipiul cuprinde cele cinci sectoare ale capitalei, precum și alte orașe și localități rurale. Din acest motiv, datele statistice pentru municipiul Chișinău nu coincid întotdeauna cu cele referitoare strict la oraș: acestea vizează unități teritoriale diferite și pot fi calculate prin metode distincte.
Orașul în care se concentrează economia
Importanța economică a Chișinăului depășește cu mult ponderea sa în suprafața țării. În 2024, municipiului îi reveneau 1,7% din teritoriul Republicii Moldova și 27,8% din populația acesteia.
Indicatorii economici sunt și mai relevanți:
- 53,2% — ponderea municipiului în volumul total al producției industriale a țării;
- 64,6% — ponderea în investițiile în active pe termen lung;
- 84,1% — ponderea în investițiile în construcția de locuințe;
- 50,4% — ponderea în numărul total al salariaților.
În expresie valorică, volumul producției industriale a municipiului a constituit 45,69 miliarde de lei în 2024, iar investițiile în active pe termen lung au însumat 27,22 miliarde de lei. Din această sumă, 4,5 miliarde de lei au revenit construcției de locuințe.
Acești indicatori reflectă rolul capitalei de principal centru al activității economice, al ocupării forței de muncă, al industriei și al construcțiilor din Republica Moldova.
Educație și oportunități urbane
Chișinăul rămâne cel mai important centru universitar al țării. Potrivit datelor pentru anul 2024, în municipiu funcționau 12 instituții de învățământ superior — 75% din numărul total la nivel național.
De asemenea, aici activau 34 de instituții de învățământ profesional tehnic și 154 de instituții de învățământ general.
Concentrarea universităților, a locurilor de muncă și a instituțiilor culturale transformă capitala într-un pol de atracție pentru locuitorii altor regiuni. În același timp, această concentrare sporește presiunea asupra transportului, infrastructurii locative și serviciilor comunale.
Portret demografic: două dimensiuni ale aceluiași oraș
Rezultatele finale ale Recensământului populației și locuințelor din 2024 arată că în orașul Chișinău locuiau 567 de mii de persoane, reprezentând 23,5% din populația țării. Datele recensământului au ca dată de referință 8 aprilie 2024.
Prin comparație, estimarea de 661,6 mii de persoane se referă la întregul municipiu și reflectă populația de la sfârșitul anului 2024, potrivit statisticilor curente. Cei doi indicatori nu trebuie comparați direct ca și cum ar descrie aceeași populație la aceeași dată: ei diferă atât prin aria teritorială acoperită, cât și prin metodologia de calcul.
Chișinăul nu înseamnă doar zona urbană a celor cinci sectoare, ci și un teritoriu administrativ mai extins, care include suburbii și localități rurale.
590 de ani — și o nouă etapă de dezvoltare
Istoria Chișinăului nu se măsoară doar în ani, ci și prin transformările rolului său în viața țării. Dintr-o așezare menționată pentru prima dată într-un document din secolul al XV-lea, acesta a devenit principalul centru urban al Republicii Moldova, unde se concentrează industria, investițiile, învățământul superior și o mare parte a pieței muncii.
Statisticile ilustrează amploarea acestei concentrări. Dincolo de cifre rămâne însă întrebarea esențială pentru viitor: va reuși capitala să îmbine creșterea economică cu un mediu urban confortabil, locuințe accesibile, transport eficient și conservarea patrimoniului istoric?
Aniversarea a 590 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului este un prilej de a privi spre trecut și de a înțelege capitala ca pe un organism viu, aflat într-o continuă transformare. La mulți ani, Chișinău!
Surse: Biroul Național de Statistică — „Chișinău în cifre”, ediția 2025. Biroul Național de Statistică — Rezultatele finale ale Recensământului populației și locuințelor din 2024, pe localități.