ȘtiriAnca Dragu: Băncile analizează fluxurile de numerar, în timp...

Anca Dragu: Băncile analizează fluxurile de numerar, în timp ce companiile se orientează după datele bilanțiere

Inflația din Republica Moldova a crescut în octombrie până la 10,8% — cel mai ridicat nivel din vara anului 2023. Ca răspuns, Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat rata de bază la 11%. Într-un interviu acordat publicației HotNews, guvernatoarea BNM, fosta ministră a Finanțelor din România, Anca Dragu, a explicat de ce antreprenorii sunt nevoiți să plătească mai mult pentru credite din cauza unor șocuri externe asupra cărora nici ei, nici banca centrală nu pot interveni.

Totuși, creșterea costului creditării este însoțită de un anumit paradox: în pofida majorării ratelor dobânzilor, volumul creditării în Republica Moldova continuă să crească.

„Nu ne uităm doar la partea de ofertă, ci și la cerere”

Pentru un antreprenor din Chișinău, logica ultimelor luni poate părea contradictorie. Creșterea prețurilor la petrol și tensiunile geopolitice au dus la scumpirea bunurilor și serviciilor, iar efectele se reflectă și asupra costului creditelor.

La 5 noiembrie, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a majorat rata de bază de la 9% la 11%. Aceasta este a cincea majorare din cadrul ciclului de înăsprire a politicii monetare, început în luna mai, când rata era de 5%.

În această perioadă, inflația anuală a crescut de la 8,6% în septembrie la 10,8% în octombrie, depășind semnificativ ținta BNM de 5%, cu o marjă de variație de ±1,5 puncte procentuale.

Anca Dragu explică faptul că impulsul inflaționist inițial a fost determinat de factorii care țin de ofertă, însă presiuni suplimentare sunt generate și de cererea internă.

„Atunci când luăm decizii privind nivelul ratei de politică monetară, nu ne uităm doar la partea de ofertă, la riscuri și la prețurile internaționale, asupra cărora nu putem interveni, ci și la partea de cerere”, a declarat guvernatoarea BNM.

Potrivit acesteia, în pofida influenței contextului extern asupra prețurilor și ofertei, cererea internă continuă să fie foarte puternică.

Oferta reprezintă bunurile și serviciile disponibile în economie, precum și costurile aferente producerii sau importului acestora. De exemplu, scumpirea gazelor importate sau seceta care reduce recolta pot determina creșterea prețurilor chiar și atunci când consumatorii nu își majorează cheltuielile.

Cererea, la rândul său, reflectă volumul bunurilor și serviciilor pe care populația, companiile și statul doresc și au capacitatea să le achiziționeze. Dacă cheltuielile cresc mai repede decât volumul bunurilor și serviciilor disponibile, acest lucru amplifică presiunile inflaționiste.

Creditarea crește în pofida majorării ratelor dobânzilor

Potrivit datelor prezentate de Anca Dragu, volumul creditelor noi în trimestrul al treilea din 2026 a crescut cu 12,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Creșterea a continuat în pofida majorării ratelor dobânzilor atât la credite, cât și la depozite. Guvernatoarea BNM observă că înăsprirea politicii monetare nu a reușit, deocamdată, să oprească extinderea creditării.

Banca Națională a analizat cauzele menținerii cererii de împrumuturi. Anca Dragu a evidențiat trei factori principali: creșterea volumului creditării, majorarea fondului de salarizare și transferurile de bani din străinătate.

Toți acești indicatori continuă să crească. Un alt factor este apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În opinia guvernatoarei BNM, o direcție mai previzibilă a dezvoltării economice consolidează încrederea mediului de afaceri și stimulează cererea de credite.

Totodată, Dragu subliniază că extinderea creditării trebuie să fie graduală și să corespundă capacităților economiei. Ea compară acest proces cu pregătirea unui sportiv pentru un maraton: nu este posibilă trecerea imediată la un efort intens fără o pregătire prealabilă.

Transferurile diasporei au crescut cu peste 24%

Volumul transferurilor bănești trimise în Republica Moldova de cetățenii care lucrează peste hotare a crescut cu peste 24%, potrivit datelor oficiale ale Băncii Naționale.

Anca Dragu menționează că acești bani susțin direct consumul intern, deoarece o parte semnificativă este destinată cheltuielilor curente ale familiilor.

„Ele contribuie la consum, pentru că merg direct către consum”, a explicat șefa BNM.

În același timp, aceasta a oferit o explicație care permite o interpretare diferită a statisticilor privind creșterea transferurilor.

Potrivit lui Dragu, în urmă cu un an și jumătate, un transfer de 1.000 de euro din țara în care lucrează diaspora moldovenească putea costa expeditorul între 20 și 30 de euro, iar uneori chiar 50 de euro. În prezent, o operațiune similară costă aproximativ un euro.

Prin urmare, o parte din banii care anterior erau transmiși prin canale mai puțin transparente sau informale ar fi putut ajunge în sistemul bancar. Aceasta înseamnă că majorarea transferurilor înregistrate oficial poate reflecta nu doar creșterea volumului banilor care intră în țară, ci și schimbarea modalităților prin care aceștia sunt transferați.

Astfel, o parte din creșterea statistică ar putea fi explicată prin faptul că fluxurile financiare existente au devenit mai vizibile pentru sistemul bancar. Dragu prezintă însă această explicație drept o ipoteză, nu drept o cauză definitiv demonstrată a creșterii.

Băncile solicită prognoze ale fluxurilor de numerar, iar companiile prezintă bilanțurile contabile

Un subiect aparte al interviului îl reprezintă accesul întreprinderilor din Republica Moldova la finanțare și nivelul îndatorării acestora.

Potrivit Ancăi Dragu, accesul mediului de afaceri la resurse de creditare se extinde constant. Unul dintre indicatorii încrederii în economie este structura creditării în funcție de valută: preferința antreprenorilor și a debitorilor pentru leul moldovenesc reflectă încrederea în direcția de dezvoltare a țării.

Totuși, situația privind gradul de îndatorare a întreprinderilor provoacă o anumită îngrijorare la BNM. Banca Națională a stabilit mai multe praguri pentru monitorizarea riscurilor și recunoaște că nivelul datoriilor unor companii rămâne destul de ridicat.

Guvernatoarea BNM atrage atenția asupra unei probleme de comunicare între antreprenori și instituțiile bancare. Cele două părți evaluează diferit situația financiară a întreprinderilor.

„Băncile se uită la cash flow. Companiile nu au acest instinct de a construi un flux de numerar. Se uită la datele din bilanț și balanță, așa cum le cere legea contabilității”, a explicat Anca Dragu.

Potrivit acesteia, antreprenorul vine la bancă cu bilanțul contabil, în timp ce instituția de credit solicită o prognoză a fluxurilor de numerar pentru a evalua capacitatea companiei de a rambursa la timp creditul și dobânzile aferente.

Pentru a soluționa această problemă, BNM a inițiat un dialog între băncile comerciale și asociația acestora. Obiectivul este identificarea unei abordări comune privind evaluarea situației financiare a întreprinderilor și îmbunătățirea relației dintre bănci și mediul de afaceri.

Dragu consideră că îmbunătățirea situației necesită atât modificări legislative, cât și creșterea nivelului de educație financiară a antreprenorilor.

Trecerea de la dolar la euro a permis economisirea a aproximativ 11 milioane de euro

Schimbarea relațiilor economice ale Republicii Moldova cu statele europene se reflectă și în administrarea rezervelor valutare ale Băncii Naționale.

Întrucât Uniunea Europeană a devenit principalul partener comercial și financiar al Republicii Moldova, în 2025 BNM și-a reorientat rezervele valutare și intervențiile de pe dolar pe euro.

Potrivit explicațiilor Ancăi Dragu, această decizie a permis creșterea lichidității euro pe piața valutară internă și reducerea diferenței dintre cursurile de cumpărare și de vânzare a monedei europene.

Aproximativ 70% dintre participanții la piața valutară operează în euro, astfel încât modificarea structurii operațiunilor valutare a influențat pozitiv costurile de schimb valutar pentru mediul de afaceri și pentru ceilalți clienți ai băncilor.

Potrivit calculelor BNM, în primul an, această reorientare a permis economisirea a aproximativ 11 milioane de euro.

Diferența dintre cursul de cumpărare și cel de vânzare a unei valute se numește spread. Cu cât această diferență este mai mică, cu atât condițiile de schimb sunt mai avantajoase pentru clienți.

În interviu este prezentat următorul exemplu: anterior, o bancă putea cumpăra euro de la un client la cursul de 19,20 lei și îl putea vinde la 19,40 lei. După reducerea spreadului, cumpărarea putea fi efectuată la cursul de 19,25 lei, iar vânzarea — la 19,35 lei.

În consecință, o întreprindere care cumpără 100.000 de euro ar economisi 5.000 de lei. O companie care vinde aceeași sumă ar obține suplimentar 5.000 de lei.

La un volum semnificativ de operațiuni valutare pe parcursul unui an, o asemenea reducere a costurilor poate genera economii de milioane de euro.

Independența BNM: deciziile de politică monetară și supravegherea bancară

Vorbind despre relația cu Guvernul, Anca Dragu a descris cooperarea drept una foarte strânsă. Aceasta capătă o importanță deosebită în contextul pregătirii Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană.

BNM participă la grupurile de lucru interinstituționale împreună cu toate ministerele, își îndeplinește obligațiile în cadrul Programului național de aderare la UE și contribuie la implementarea Planului de creștere al Uniunii Europene, în valoare de 1,9 miliarde de euro.

Potrivit evaluării lui Dragu, acest program reprezintă peste 10% din produsul intern brut al Republicii Moldova pentru perioada de trei ani.

Totodată, guvernatoarea BNM a subliniat că banca centrală, la fel ca în România, nu are dreptul să inițieze de sine stătător acte legislative, însă poate elabora proiecte de legi și le poate transmite Ministerului Finanțelor.

Jurnalistul a întrebat-o separat cum se pot convinge cetățenii de independența Băncii Naționale.

„Consider că deciziile în domeniul politicii monetare demonstrează independența Băncii Naționale. În plus, avem și decizii în domeniul supravegherii”, a răspuns Dragu.

Ea a subliniat că încrederea în sistemul bancar s-a construit de-a lungul mai multor ani, prin reforme consecvente.

Modificările legislative au început în 2013, iar în perioada 2016–2017 a avut loc o etapă importantă de transformare, în urma căreia sectorul bancar din Republica Moldova s-a schimbat semnificativ.

Principala prioritate a BNM rămâne controlul inflației, pe care Dragu l-a numit obiectivul fundamental al mandatului instituției.

În același timp, guvernatoarea apreciază pozitiv situația actuală a sistemului bancar, subliniind necesitatea menținerii stabilității acestuia.

„În sectorul bancar lucrurile stau bine, dar vrem să ne asigurăm că vom putea menține această situație”, a menționat DRAGU.

Următoarea etapă importantă va fi evaluarea echivalenței legislației bancare din Republica Moldova de către Autoritatea Bancară Europeană (EBA). BNM speră că această procedură se va încheia în câteva luni și va confirma conformitatea reglementărilor naționale cu cerințele europene.

Experiența din România și perspectivele cooperării dintre piețele bancare

În partea finală a interviului, Anca Dragu a vorbit despre experiența acumulată în funcția de ministră a Finanțelor din România și despre modul în care aceasta o ajută în activitatea de guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei.

Ea a subliniat importanța stabilirii priorităților și evaluării riscurilor încă din etapa de pregătire a proiectelor.

Potrivit acesteia, un conducător trebuie să gestioneze simultan numeroase sarcini, motiv pentru care este esențial să distribuie corect resursele și să identifice din timp factorii care ar putea împiedica realizarea inițiativelor.

Dragu a apreciat pozitiv și relațiile dintre Banca Națională a Moldovei, Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară din România (ASF). Cooperarea include programe de schimb instituțional de experiență și activități comune de cercetare.

În special, instituțiile desfășoară programe de tip twinning, orientate spre transferul de experiență profesională și dezvoltarea capacităților instituționale. De asemenea, împreună cu Banca Națională a României este organizată o conferință de cercetare, care a ajuns deja la cea de-a doua ediție.

Guvernatoarea BNM speră că, în perspectivă, pe piața din Republica Moldova vor putea intra și alte bănci și companii de asigurări din România.

Istoria prezenței capitalului bancar românesc în Republica Moldova a început prin intermediul a două instituții. BCR a intrat pe piață prin BCR Chișinău, care și-a început activitatea în 1998. Banca Transilvania a intrat în acționariatul Victoriabank în 2018.

În 2024, Victoriabank a achiziționat BCR Chișinău, iar în martie 2025 a finalizat procesul de absorbție. Astfel, cele două direcții de prezență a capitalului bancar românesc s-au reunit în cadrul Victoriabank, care face parte din Grupul Banca Transilvania.

Anca Dragu consideră că dezvoltarea în continuare a relațiilor economice dintre Republica Moldova și România creează oportunități pentru extinderea cooperării dintre instituțiile financiare ale celor două țări.

Sursa: Interviu acordat publicației HotNews.ro de Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, 21 noiembrie 2026. Interviul original pe HotNews.ro.

Ultimele publicații

UE intenționează să majoreze de peste cinci ori finanțarea apărării în bugetul pentru perioada 2028–2034

Comisia Europeană a propus o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, securitate și sectorul spațial în cadrul viitorului buget...

Rutte promite că NATO va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul Poloniei după incidentul cu rachete și drone

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Alianța este pregătită să apere fiecare centimetru din teritoriul Poloniei....

Republica Moldova și România își consolidează cooperarea în domeniul securității și gestionării frontierei

Chișinăul și Bucureștiul intenționează să dezvolte cooperarea în domeniul instruirii angajaților MAI, dotării structurilor de aplicare a legii și...

Germania și Qatarul dezvoltă parteneriatul strategic: Doha va investi 15 miliarde de euro în economia germană

Germania și Qatarul au convenit să dezvolte cooperarea strategică în domeniile economiei, energiei, apărării și tehnologiilor avansate. În urma discuțiilor...

Recomandăm

Politica fricii: de la persecutarea activiștilor la manipularea opiniei publice

Intimidarea jurnaliștilor, dezinformarea de gen și amplificarea artificială a...

UE își consolidează coordonarea în combaterea rasismului

Uniunea Europeană a făcut un nou pas în combaterea...

Poate fi interesant