Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat asupra riscurilor pentru economia mondială generate de prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu, creșterea datoriei publice și posibila reducere bruscă a investițiilor în inteligența artificială. Potrivit instituției, combinarea acestor factori ar putea accentua presiunile inflaționiste, înăspri condițiile financiare și încetini creșterea economică.
Criza energetică amplifică riscurile inflaționiste
Potrivit prognozei FMI din octombrie, economia mondială va crește cu 3,1% în 2026 și cu 3,4% în 2027. Totuși, aceste estimări depind în mare măsură de evoluțiile din Orientul Mijlociu, de dinamica prețurilor la energie și de reluarea normală a transporturilor internaționale.
Continuarea conflictului și noi perturbări ale livrărilor de petrol și gaze ar putea determina o nouă creștere a prețurilor la energie. În consecință, companiile s-ar confrunta cu majorarea costurilor, iar gospodăriile ar suporta o presiune suplimentară asupra bugetelor. Țările dependente de importurile de resurse energetice rămân deosebit de vulnerabile.
FMI estimează că, dacă prețul petrolului se va menține peste 130 de dolari pe baril în primul trimestru al anului 2027, creșterea economică mondială ar putea fi cu 0,5 puncte procentuale sub nivelul prevăzut în scenariul de bază. Prognoza pentru 2027 presupune însă o normalizare treptată a transportului maritim și reluarea livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz.
Investițiile în inteligența artificială generează riscuri suplimentare
Un alt factor de incertitudine este creșterea rapidă a investițiilor în inteligența artificială. Cheltuielile pentru capacități de calcul, centre de date și alte infrastructuri tehnologice susțin activitatea economică, dar sporesc, în același timp, dependența creșterii de așteptările investitorilor.
Dacă firmele nu vor obține randamentele anticipate din investițiile în IA, revizuirea estimărilor de profitabilitate ar putea duce la reducerea investițiilor, scăderea valorii activelor tehnologice și o corecție mai amplă a piețelor financiare.
Potrivit estimărilor FMI, o diminuare bruscă a investițiilor legate de inteligența artificială ar putea reduce PIB-ul mondial cu aproximativ 1,1% până în 2028, comparativ cu scenariul de bază. Efectele ar putea fi mai pronunțate în economiile în care sectorul tehnologic are un rol important în investiții și în creșterea economică.
Datoria publică limitează capacitatea de reacție
O amenințare suplimentară este reprezentată de creșterea costurilor de împrumut și a datoriei publice. În condițiile unor rate ale dobânzii ridicate, serviciul datoriei necesită tot mai multe resurse bugetare, limitând posibilitățile statelor de a finanța infrastructura, programele sociale și măsurile de sprijin economic.
FMI îndeamnă statele să își consolideze rezervele bugetare, să controleze deficitul și să asigure stabilitatea financiară. Atunci când sprijinul pentru populație și întreprinderi este necesar, acesta ar trebui să fie temporar și direcționat către cei care au nevoie, pentru a atenua efectele crizei fără a amplifica presiunile inflaționiste.
Prin urmare, perspectivele economiei mondiale vor depinde nu doar de durata conflictului din Orientul Mijlociu și de evoluția piețelor energetice, ci și de sustenabilitatea boomului investițional în inteligența artificială și de capacitatea statelor de a gestiona povara tot mai mare a datoriei publice.
Sursa: Reuters.