Prim-ministrul Vasile Tofan a prezentat, pe 5 noiembrie, bilanțul primelor 100 de zile de activitate ale Guvernului. Potrivit acestuia, în această perioadă, Cabinetul de miniștri a realizat și a lansat 182 de decizii, proiecte și inițiative în domeniile economiei, educației, sănătății, justiției, energeticii și administrației publice.
„Bilanțul primelor 100 de zile nu se măsoară prin numărul întâlnirilor desfășurate sau al deciziilor adoptate. Este, înainte de toate, despre direcție, angajament, schimbarea ritmului și, cel mai important, despre rezultate”, a declarat prim-ministrul Vasile Tofan.
Economie: creșterea exporturilor, industriei și agriculturii
Printre principalii indicatori economici, Tofan a menționat creșterea exporturilor de produse moldovenești cu aproape 13%, a producției industriale cu aproximativ 7%, iar a agriculturii cu peste 11%.
Guvernul a eliminat, de asemenea, o serie de cerințe de autorizare considerate excesive. Potrivit estimărilor preliminare, această măsură va permite economii de aproximativ 37 de milioane de lei încă din prima etapă.
Premierul a menționat că salariul real a crescut cu 3,3%. Totodată, el a recunoscut că evoluția pozitivă nu compensează încă pentru cetățeni inflația ridicată și cheltuielile pentru energie. Deficitul bugetului de stat se apropie de 6% din PIB.
Tofan a subliniat că, înainte de introducerea unor impozite suplimentare, statul trebuie să sporească eficiența utilizării banilor publici. În cadrul reformei fiscale, Guvernul intenționează să reducă povara fiscală asupra muncii și investițiilor productive.
Reforma administrației publice și a administrației publice locale
Creșterea eficienței activității statului reprezintă o altă prioritate a Executivului. A fost inițiată evaluarea administrației publice centrale și a întreprinderilor de stat, cu scopul de a reduce cheltuielile administrative și de a utiliza mai rațional resursele bugetare.
În paralel, Guvernul promovează reforma administrației publice locale. Una dintre propuneri prevede reorganizarea celor 32 de raioane în trei regiuni — Nord, Centru și Sud. Scopul acestor schimbări este consolidarea capacităților autorităților locale, eficientizarea administrării și extinderea posibilităților de atragere a fondurilor europene.
„Nu putem cere sectorului privat să devină mai eficient dacă statul însuși rămâne neschimbat”, a subliniat premierul.
Infrastructură: drumuri noi și proiecte de transport
În domeniul infrastructurii, în primele 100 de zile au fost dați în exploatare 88 km de drumuri naționale. De asemenea, au fost inițiate studiile de fezabilitate pentru construcția a 125 km din viitoarea autostradă Ungheni–Chișinău.
În cadrul programelor „Satul European” și „Europa este aproape”, au fost reabilitați aproximativ 50 km de drumuri locale, 28 km de trotuare și 285 km de rețele de apeduct. Bugetul destinat dezvoltării infrastructurii locale a fost suplimentat cu un miliard de lei.
Aceste proiecte urmăresc să îmbunătățească accesibilitatea localităților, calitatea serviciilor comunale și condițiile de trai în regiuni.
Securitate energetică
În sectorul energetic, Guvernul a asigurat volumele planificate de gaze naturale pentru sezonul rece. În paralel, au continuat proiectele de interconectare a rețelelor electrice ale Republicii Moldova și României.
Unul dintre proiectele-cheie rămâne linia electrică Vulcănești–Chișinău, aflată în etapa finală de realizare. Punerea acesteia în funcțiune va contribui la consolidarea securității energetice a țării și la extinderea posibilităților de import al energiei electrice din sistemul energetic european.
Politici sociale, sănătate și educație
În domeniul social, Guvernul a introdus o plată anuală pentru peste 30.000 de copii cu dizabilități.
În sectorul sănătății au fost semnate contracte în valoare de peste 340 de milioane de lei pentru reconstrucția și dotarea instituțiilor medicale. Investițiile sunt destinate modernizării infrastructurii medicale și extinderii accesului populației la servicii de calitate.
În educație, peste 50 de milioane de lei au fost alocate pentru dezvoltarea a 20 de școli-model, au fost procurate 57 de autobuze școlare, iar bursele studenților au fost majorate cu cel puțin 40%. De asemenea, a fost aprobat un program investițional pentru următorii cinci ani în domeniul educației, în valoare de 13,5 miliarde de lei.
Potrivit premierului, aceste măsuri trebuie să îmbunătățească accesul la educație și la servicii medicale, precum și să sprijine familiile, în special în regiuni.
Integrarea europeană și reformele
Tofan a numit integrarea europeană una dintre principalele priorități ale Guvernului. Potrivit acestuia, progresul Republicii Moldova este confirmat de evaluarea Comisiei Europene: patru dintre cele șase clustere de negociere au fost deja deschise, iar condițiile pentru deschiderea celorlalte sunt îndeplinite.
Guvernul intenționează să accelereze pregătirile tehnice și își propune să finalizeze preliminar negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la începutul anului 2028, cu condiția menținerii ritmului actual al reformelor.
Premierul și-a reconfirmat angajamentul pentru continuarea reformei justiției și consolidarea capacității de apărare a țării.
„Uniunea Europeană deschide în fața Republicii Moldova o fereastră de oportunitate pe care nu am mai avut-o niciodată: acces la finanțare, acces la piața europeană, sprijin politic fără precedent. Avem parteneri care își doresc succesul nostru, dar nimeni nu va face reformele în locul nostru și nimeni nu va putea construi Moldova în locul nostru.
Integrarea europeană nu înseamnă doar activitatea echipei de negociatori de la Bruxelles. Înseamnă drumuri mai bune, conexiune cu România, acces la apă, servicii medicale mai aproape de casă și condiții mai bune pentru dezvoltarea afacerilor”, a subliniat Vasile Tofan.
Securitate și prioritățile următoarei etape
Referindu-se la securitate, Tofan a subliniat că neutralitatea Republicii Moldova nu trebuie să însemne slăbiciune. El a menționat că acordurile de cooperare tehnico-militară cu Ucraina și România au drept scop consolidarea capacității țării de a proteja cetățenii și infrastructura critică.
În bilanțul primelor 100 de zile, premierul a recunoscut că rezultatele economice nu sunt încă resimțite de toți cetățenii. Totodată, el a calificat această perioadă drept începutul unor transformări ample, care necesită continuitate, disciplină și decizii bine fundamentate.
„Direcția este clară: o economie mai competitivă, un stat mai eficient și o Moldovă tot mai pregătită pentru integrarea europeană”, a conchis prim-ministrul.
Principala provocare pentru următoarea etapă rămâne transformarea inițiativelor lansate în schimbări concrete pentru cetățeni — creșterea veniturilor, îmbunătățirea serviciilor publice, dezvoltarea infrastructurii, consolidarea securității energetice și crearea unor condiții mai favorabile pentru afaceri și investiții.