Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles, în perioada 15–16 octombrie, pentru un summit de două zile consacrat provocărilor economice și geopolitice. Pe agenda discuțiilor se află creșterea prețurilor la energie, intensificarea concurenței cu China, elaborarea următorului buget pe termen lung al UE, sprijinului pentru Ucraina și pregătirea Uniunii pentru primirea unor noi state membre. Informațiile au fost relatate de Reuters și Euronews.
Prețurile la energie, una dintre principalele priorități
Liderii europeni urmează să discute măsuri pe termen scurt pentru atenuarea efectelor creșterii prețurilor la energie asupra populației și întreprinderilor. În același timp, UE urmărește să reducă dependența de importurile de combustibili fosili și să accelereze dezvoltarea surselor proprii de energie.
Potrivit Comisiei Europene, de la sfârșitul lunii februarie, prețurile la gaze au crescut cu 140%, iar motorina s-a scumpit de două ori. Costurile suplimentare ale Europei pentru importurile de combustibili fosili au ajuns la 100 de miliarde de euro. În pragul iernii, cheltuielile cu energia devin o problemă tot mai serioasă pentru industria europeană și pentru gospodării.
La summit sunt discutate și posibile modificări ale calendarului de aplicare a cerințelor privind emisiile de metan pentru petrolul și gazele naturale importate, precum și divergențele legate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii de dioxid de carbon.
UE caută soluții pentru reducerea dezechilibrului comercial cu China
O altă temă centrală o reprezintă relațiile cu China și creșterea volumului exporturilor chinezești pe piața europeană. În 2025, deficitul comercial al UE în comerțul cu bunuri cu China a ajuns la 360 de miliarde de euro.
Producătorii europeni își exprimă îngrijorarea cu privire la intensificarea concurenței din partea companiilor chineze, în special în industria auto, sectorul chimic, producția de oțel și cea de echipamente.
Comisia Europeană intenționează să continue negocierile cu Beijingul, analizând în același timp posibilitatea utilizării mai active a instrumentelor de protecție comercială. Acordul recent privind limitarea importurilor de automobile hibride chinezești este considerat unul dintre primii pași în direcția reducerii dezechilibrului comercial.
Abordările statelor membre ale UE privind eventualele restricții diferă însă. Germania și Franța susțin adoptarea unor măsuri mai rapide pentru protejarea industriei europene, în timp ce China consideră astfel de inițiative drept manifestări ale protecționismului.
Bugetul UE: negocieri privind finanțarea pentru șapte ani
Liderii discută și cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034. Acesta va stabili finanțarea pentru agricultură, dezvoltare regională, cercetare științifică, infrastructură, apărare și alte domenii de interes comun.
Comisia Europeană a propus anterior un buget de 1,76 trilioane de euro. O variantă alternativă, elaborată în cadrul președinției irlandeze a Consiliului UE, prevede aproximativ 1,62 trilioane de euro. Statele membre au însă opinii diferite în privința volumului total al cheltuielilor, a surselor de venit și a repartizării fondurilor.
Țările care contribuie mai mult la buget decât primesc din acesta se opun unei creșteri excesive a cheltuielilor. Alte state insistă asupra menținerii unei finanțări suficiente pentru agricultură, regiuni și programele de dezvoltare.
Adoptarea următorului buget pe termen lung necesită unanimitatea statelor membre ale UE. Negocierile urmează să continue în lunile următoare.
Ucraina și securitatea Europei
Pe agenda summitului se află și continuarea sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, parcursul său de aderare la UE, combaterea amenințărilor hibride și consolidarea capacităților europene de apărare.
Liderii vor analiza necesarul de finanțare al Ucrainei pentru anul 2027 și pregătirile țării pentru perioada de iarnă, în contextul atacurilor asupra infrastructurii critice.
Astfel, summitul are loc în condițiile în care UE trebuie să răspundă simultan provocărilor economice și geopolitice. Rezultatele discuțiilor ar putea influența politica energetică a Uniunii, condițiile comerciale cu China și repartizarea fondurilor europene pentru perioada 2028–2034.
Extinderea UE: Republica Moldova, pe agenda europeană
În cadrul summitului din octombrie, liderii europeni discută despre continuarea procesului de extindere a UE, reformele instituționale necesare și pregătirea Uniunii pentru primirea unor noi state membre. Progresul Republicii Moldova va depinde de îndeplinirea criteriilor de aderare și de rezultatele reformelor, în conformitate cu principiul meritelor proprii.
Discuțiile privind bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028–2034 sunt, de asemenea, importante pentru Republica Moldova. Viitoarele priorități financiare ale Uniunii vor influența posibilitățile de finanțare a programelor europene, a proiectelor de infrastructură și a reformelor, inclusiv în țările candidate.
Prin urmare, summitul de la Bruxelles este important pentru Republica Moldova nu doar prin prisma provocărilor economice și geopolitice comune, ci și ca parte a unui proces mai amplu de definire a viitorului unei Uniuni Europene extinse.