În ultimii ani, opțiunile candidaților din Republica Moldova au rămas în mare parte tradiționale: printre cele mai solicitate domenii ale învățământului superior se mențin economia, dreptul și pedagogia. În același timp, statul își modifică treptat structura, majorând numărul de locuri în domeniile în care se resimte cel mai acut necesitatea de specialiști pe piața muncii.
În urma sesiunii de admitere din 2025, printre cele mai solicitate domenii s-au numărat științele economice, dreptul, sănătatea, ingineria, științele educației și tehnologiile informaționale. Totodată, în sesiunea de bază, locurile bugetare la economie și drept au fost ocupate aproape integral, iar în domeniul științelor educației au fost ocupate aproximativ 86% dintre locurile bugetare disponibile.
Interesul pentru specialitățile economice și drept se menține în pofida apariției unor noi programe de studii în domeniul IT, al ingineriei și al tehnologiilor digitale. În același timp, crește interesul pentru specialitățile pedagogice. Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, numărul studenților admiși la științele educației a crescut de la 1 566 în 2022 la 1 849 în 2024. Astfel, interesul pentru studiile pedagogice demonstrează într-adevăr o evoluție pozitivă.
În același timp, statul ține tot mai mult cont de necesitățile pieței muncii. În anul de studii 2026–2027, științele educației rămân una dintre priorități. Pentru programele de licență și studiile superioare integrate sunt prevăzute 5 380 de locuri bugetare, dintre care aproximativ 20,5% revin domeniului pedagogic.
Necesitatea unor noi cadre didactice este deosebit de evidentă pe fondul deficitului de personal din sistemul educațional. Ministerul Educației include printre domeniile pedagogice deficitare, în special, matematica, fizica, chimia, biologia și informatica, precum și alte specialități. Acest lucru arată că statul ține cont nu doar de popularitatea unei profesii în rândul candidaților, ci și de necesarul real de specialiști din școli.
În același timp, statul încearcă să facă profesia de cadru didactic mai atractivă pentru tinerii specialiști. Pentru absolvenții care încep să lucreze în școli și grădinițe sunt prevăzute, în 2026, plăți financiare în valoare de 160 de mii până la 375 de mii de lei, în funcție de nivelul de studii, specialitate, localitatea în care își desfășoară activitatea și alte condiții. Plățile maxime sunt prevăzute, în special, pentru absolvenții cu studii superioare care încep să lucreze în mediul rural în specialități pedagogice deficitare.
Se modifică și structura comenzii de stat. În anul de studii 2026–2027 au fost aprobate 9 013 locuri bugetare pentru sistemul de învățământ superior. Pe lângă pedagogie, resurse suplimentare sunt direcționate către domeniile în care statul constată o necesitate de specialiști, inclusiv inginerie, științe ale naturii, arhitectură și construcții, medicină veterinară și alte domenii.
Astfel, opțiunile candidaților și prioritățile statului încep treptat să se distanțeze. Tinerii continuă să se orienteze către profesii cunoscute și solicitate — în primul rând economie, drept și educație. Probabil, unul dintre motive este percepția asupra caracterului universal al acestor profesii: studiile economice și juridice sunt percepute ca o bază care permite activitatea în diverse sectoare — de la afaceri și sectorul bancar până la administrația publică și antreprenoriat. Statul, însă, încearcă să stimuleze suplimentar admiterea în domeniile în care deja se resimte lipsa de specialiști și în care necesitatea de cadre va rămâne relevantă și în viitor.
Alegerea candidaților din Republica Moldova reprezintă astăzi un compromis între percepția asupra unei traiectorii profesionale stabile și necesitățile reale ale economiei. Economia și dreptul își păstrează atractivitatea, iar pedagogia beneficiază de un sprijin suplimentar din partea statului, deoarece sistemul educațional are nevoie de cadre noi. În același timp, statul stimulează tot mai activ alegerea ingineriei, științelor naturii, IT-ului și a altor specialități deficitare.
Prin urmare, problema nu mai ține doar de profesiile care sunt populare în rândul tinerilor, ci și de capacitatea sistemului educațional de a armoniza așteptările acestora cu necesitățile viitoare ale pieței muncii. De acest echilibru va depinde, în mare măsură, ce specialiști vor contribui la dezvoltarea economiei Republicii Moldova în următorii ani.