Rețelele sociale încetează treptat să mai fie un teritoriu în care regulile sunt stabilite exclusiv de companiile tehnologice. Statele intervin tot mai activ în mediul digital, încercând să limiteze influența acestuia asupra copiilor și adolescenților. Cel mai recent exemplu îl reprezintă acordul încheiat de Meta în Statele Unite, care prevede noi restricții pentru utilizatorii minori ai Instagram și Facebook.
Este vorba despre timpul petrecut de adolescenți pe rețelele sociale, accesul pe timp de noapte și conținutul platformelor. Potrivit noilor reguli, timpul total de utilizare a Instagram și Facebook va fi limitat la două ore pe zi, iar accesul la platforme va fi blocat între miezul nopții și ora 6:00.
În timpul orelor de școală, notificările urmează să fie dezactivate, numărul de „aprecieri” va fi ascuns în mod implicit, iar unele filtre care imită intervențiile cosmetice vor fi dezactivate. Dacă TikTok, YouTube și Snapchat vor introduce măsuri similare, timpul permis pentru utilizarea rețelelor sociale ar putea fi redus la o oră pe zi.
Noile reguli au și o componentă financiară: Meta ar putea plăti până la 18 miliarde de dolari către 47 de state americane și mai multe teritorii, pe parcursul a zece ani. Astfel, discuția despre rețelele sociale depășește treptat problema alegerii personale a utilizatorului și devine o discuție despre responsabilitatea companiilor tehnologice.
„Generația anxioasă”
Psihologul social american Jonathan Haidt, în cartea sa „Generația anxioasă”, publicată în 2024, leagă deteriorarea stării de bine psihologic a adolescenților de răspândirea smartphone-urilor și a rețelelor sociale, începută la începutul anilor 2010.
Cartea s-a aflat deja timp de 118 săptămâni pe lista bestsellerurilor The New York Times, potrivit revistei Politico. Ideile lui Haidt au avut un ecou larg nu doar în rândul publicului, ci și în rândul legiuitorilor, care discută acum cât de departe ar trebui să meargă intervenția statului în viața digitală a minorilor.
În unele țări, aceste dezbateri se transformă deja în decizii concrete. Restricționarea accesului adolescenților la rețelele sociale este discutată în mai multe state, iar Marea Britanie se pregătește să interzică utilizarea rețelelor sociale de către persoanele cu vârsta sub 16 ani.
Se conturează astfel un nou trend internațional: copilăria digitală este privită tot mai mult nu doar ca o problemă de familie, ci și ca un domeniu care ține de responsabilitatea statului.
Ce se schimbă pentru Moldova?
Deocamdată, nimic în mod direct. Acordul încheiat în Statele Unite cu Meta nu se aplică utilizatorilor din Republica Moldova sau din Europa. Adolescenții din Moldova pot folosi în continuare Instagram, Facebook și celelalte platforme globale în condițiile valabile în țară.
În același timp, problema devine tot mai actuală. Uniunea Europeană a introdus deja cerințe suplimentare pentru marile platforme online prin intermediul Legii privind serviciile digitale — Digital Services Act. O atenție deosebită este acordată protecției minorilor și reducerii riscurilor asociate mediului digital.
Pentru Republica Moldova, care avansează pe calea integrării europene, acest aspect este deosebit de important. Apropierea legislației naționale de normele europene ar putea însemna, în timp, și o reglementare mai sistematică a protecției copiilor în mediul online.
Deocamdată însă, principala linie de apărare a siguranței digitale trece prin familie.
Controlul parental
Natalia Spînu, directoare executivă a Institutului European de Studii Politice din Moldova (IESP), observă că siguranța copiilor în mediul online este un subiect care apare în mod constant în cadrul activităților de informare și instruire a părinților.
„În multe raioane și instituții am desfășurat instruiri pentru femei, iar siguranța copiilor pe internet este tema de la care începe aproape fiecare astfel de întâlnire: chiar înainte de discuțiile despre parole și phishing”, spune Natalia Spînu.
Ce pot face părinții chiar acum, în ajunul începerii noului an școlar, subliniază Natalia. Instagram și Facebook oferă instrumente de control parental prin Family Center, care permit monitorizarea anumitor aspecte ale utilizării platformelor de către adolescenți.
În cazul unor amenințări în mediul online, copiii pot apela gratuit la numărul 116 111 — „Telefonul Copilului”. De asemenea, prin intermediul platformei siguronline.md poate fi raportat un contact online potențial periculos, un mesaj suspect sau o altă amenințare.
Specialiștii în securitate digitală subliniază că nici cele mai bune restricții tehnice nu sunt suficiente. Un rol important îl au discuțiile din familie despre confidențialitate, contactele cu persoane necunoscute, hărțuirea online, phishing și distribuirea informațiilor personale.
Acordul încheiat în Statele Unite arată că protecția copiilor în mediul online depășește treptat limitele controlului parental și devine o chestiune de politică publică și de responsabilitate a companiilor tehnologice. Pentru Moldova, tema devine și ea tot mai actuală — mai ales în ajunul noului an școlar.
Lumea învață să stabilească limite
Istoria Meta reflectă o schimbare mai amplă. Până nu demult, platformele sociale erau privite în primul rând ca instrumente de comunicare și divertisment, iar responsabilitatea pentru modul în care un copil le folosește revenea aproape în totalitate părinților.
Pentru Moldova, restricțiile americane rămân deocamdată o realitate externă. Dar direcția în care se îndreaptă lumea este deja evidentă: întrebarea nu mai este doar cât timp petrece un copil cu telefonul în mână. Este vorba despre ce fel de mediu digital consideră societatea acceptabil pentru noua generație — și cine trebuie să răspundă pentru siguranța acestuia.