Zilele trecute am dat întâmplător peste o publicație despre o creatoare americană de design, al cărei parcurs îl urmăresc de ceva timp. Am aflat că a fost inclusă în lista Great Immigrants, Great Americans 2026.
La început, mi s-a părut doar o veste frumoasă din zona culturii și designului. Încă o recunoaștere a talentului. Încă o listă cu oameni remarcabili. Dar, citind mai atent, am înțeles că în spatele acestei inițiative există o idee mult mai profundă.
Nu este doar o listă a unor imigranți de succes. Este un portret al unei societăți care știe să primească energia oamenilor veniți din locuri diferite și să o transforme în știință, artă, business, medicină, tehnologie, educație și instituții.
Așa arată economia societății deschise. Nu ca un slogan abstract, ci ca un sistem în care potențialul uman are șansa să devină parte din dezvoltarea comună.
O listă care spune mai mult decât pare
Inițiativa Great Immigrants, Great Americans a fost creată de Andrew Carnegie Foundation și este dedicată anual zilei de 4 iulie, Ziua Independenței Statelor Unite. În 2026, lista i-a inclus pe cetățeni americani naturalizați proveniți din 21 de țări. Printre ei se numără oameni de știință, antreprenori, scriitori, muzicieni, directori de companii, medici, sportivi și cercetători.
Această listă reunește oameni cu destine foarte diferite.
Gabriela Hearst, originară din Uruguay, a devenit una dintre figurile marcante ale modei contemporane și ale designului sustenabil. Activitatea sa este construită în jurul durabilității, al producției responsabile și al transparenței privind proveniența materialelor.
Ingrid Daubechies, matematiciană și fiziciană de origine belgiană, este recunoscută pentru cercetările sale fundamentale în domeniul analizei wavelet. Este genul de contribuție științifică ce rareori ajunge în atenția publicului larg, dar care schimbă profund realitatea tehnologică.
Iman Abuzeid, originară din Sudan, este cofondatoare și directoare executivă a Incredible Health, o platformă care ajută asistentele medicale să își găsească locuri de muncă în spitalele din Statele Unite.
Scriitorul argentinian Hernan Diaz a fost distins cu Premiul Pulitzer pentru romanul Trust. Ling Ma, scriitoare de origine chineză și profesoară la University of Chicago, își desfășoară activitatea la intersecția satirei, realismului și literaturii speculative.
Pe listă se regăsesc, de asemenea, Abbas Karimi, înotător paralimpic originar din Afganistan; Gregory Nagy, cercetător al literaturii Greciei antice și unul dintre cei mai importanți specialiști în opera lui Homer; Cristian Măcelaru, dirijor de origine română; Omar Yaghi, chimist și specialist în știința materialelor, cunoscut pentru cercetările sale privind cadrele metalo-organice (MOF); precum și Joel Mokyr, istoric al economiei care studiază rolul cunoașterii, tehnologiei și instituțiilor în dezvoltarea economică pe termen lung.
Fiecare dintre aceste biografii ar putea constitui o poveste de sine stătătoare. Împreună însă, ele ridică o întrebare mai importantă: de ce unele societăți reușesc să valorifice talentul, în timp ce altele îl pierd?
Potrivit American Immigration Council, în prezent în Statele Unite trăiesc aproximativ 48 de milioane de imigranți, dintre care aproape jumătate au obținut cetățenia americană. Imigranții reprezintă circa 14% din populația țării, însă constituie 23,6% dintre antreprenori, 28,4% dintre angajații din domeniul sănătății și 23,6% dintre specialiștii din domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). În plus, 59% dintre startupurile evaluate la peste un miliard de dolari au fost fondate sau cofondate de imigranți, iar 66% dintre companiile „unicorn” au cel puțin un fondator sau cofondator imigrant.
Imigrația ca infrastructură a dezvoltării
În dezbaterile publice, imigrația este adesea redusă la frici: granițe, competiție, identitate, costuri, tensiuni politice. Programul Great Immigrants propune o altă perspectivă. Nu privește omul prin locul nașterii, ci prin ceea ce aduce în societate.
Această schimbare de perspectivă contează.
Un om care ajunge într-o țară nouă nu vine doar cu un pașaport și o valiză. Vine cu o limbă, o educație, o memorie, o meserie, o ambiție, un cod cultural, o istorie de familie și capacitatea de a compara sisteme diferite.
Uneori vine și cu o nevoie foarte puternică de a demonstra că noua șansă nu a fost primită întâmplător.
O societate deschisă nu doar permite intrarea oamenilor. Ea construiește mecanisme prin care energia lor nu se pierde în lupta zilnică, ci poate deveni rezultat. În universități. În companii. În laboratoare. În cărți. În muzică. În spitale. În tehnologii. În idei care schimbă felul în care trăim.
De aceea, discuția despre imigrație nu este doar o discuție despre deplasarea oamenilor. Este o discuție despre modul în care o societate lucrează cu potențialul uman.
De ce numele Carnegie nu este întâmplător
Povestea lui Andrew Carnegie face această inițiativă și mai simbolică. El a ajuns în Statele Unite din Scoția, copil fiind, într-o familie săracă de emigranți. A început să muncească devreme, a devenit unul dintre cei mai bogați industriași ai epocii sale, apoi a donat o mare parte din avere pentru cauze publice.
Carnegie credea că bogăția aduce o obligație față de societate. În celebrul său eseu The Gospel of Wealth, a formulat o idee care avea să influențeze filantropia modernă: scopul capitalului nu este doar acumularea și nici doar ajutorul punctual. Mai important este să creezi condiții prin care oamenii să își poată schimba singuri viața.
De aceea, Carnegie a finanțat biblioteci, instituții de educație, cercetare științifică și proiecte publice. Abordarea sa nu era despre caritate de moment. Era despre infrastructura oportunității.
Biblioteca devine aici un simbol foarte puternic. Nu este un cadou pentru un singur om. Este o ușă deschisă pentru mii de oameni care primesc acces la cunoaștere. Iar cunoașterea, în timp, devine economie, cultură, profesie și maturitate civică.
Ce face fundația astăzi
În prezent, principalele direcții de activitate ale fundației sunt:
- dezvoltarea educației;
- consolidarea instituțiilor democratice;
- promovarea păcii internaționale și prevenirea conflictelor;
- cercetarea în domeniul politicilor publice;
- programe menite să reducă polarizarea politică și să extindă oportunitățile de mobilitate socială.
Economia începe cu încrederea
Există o concepție greșită răspândită: aceea că economia se bazează exclusiv pe bani. În realitate, capitalul este important, dar, de unul singur, nu generează prosperitate. El are nevoie de oameni, de instituții funcționale, de încredere, de educație, de reguli clare și de o cultură în care inițiativa este încurajată, nu descurajată.
Imigranții sunt adesea deosebit de sensibili la aceste condiții. Ei înțeleg foarte bine valoarea unei oportunități. Pentru mulți dintre ei, noua țară nu reprezintă doar un loc de trai, ci un spațiu în care își pot reconstrui parcursul profesional și personal.
Atunci când sistemul este închis, acest potențial rămâne nevalorificat. Când sistemul este deschis, el începe să contribuie la dezvoltarea întregii societăți.
Așa apar companii, descoperiri științifice, noi limbaje artistice, soluții medicale, școli universitare, platforme tehnologice și punți culturale între țări.
O societate deschisă nu este perfectă. Și ea se confruntă cu conflicte, inegalități, dispute politice și întrebări dificile. Însă forța ei constă în capacitatea de a nu se închide în fața complexității, ci de a o transforma într-o sursă de dezvoltare.
De ce tema contează astăzi
În ultimii ani, discuția despre migrație a devenit tot mai complexă în multe țări. Imigranții sunt tot mai des priviți prin prisma amenințărilor, a presiunii asupra sistemelor publice sau a disputelor politice. În această perspectivă, este ușor să uităm că, în spatele cuvântului „imigrant”, se află o persoană concretă: un medic, un cercetător, un antreprenor, un designer, un șofer, un student, un inginer, un muzician, o asistentă medicală sau un scriitor.
Great Immigrants, Great Americans readuce acestei dezbateri dimensiunea umană.
Programul arată că valoarea contribuției unei persoane nu este determinată de locul în care s-a născut, ci de ceea ce creează, tratează, cercetează, construiește, scrie, descoperă, păstrează și transmite mai departe.
Aceasta este o lecție importantă pentru orice țară, în special pentru economiile mici, unde capitalul uman reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse. Prosperitatea nu este construită doar prin regimuri fiscale, infrastructură sau investiții. Ea se construiește într-un mediu în care talentul are motive să rămână și posibilitatea de a se dezvolta.
Arhitectura prosperității
Economia unei societăți deschise nu se construiește într-un singur an. Ea necesită instituții solide, educație, libertatea de gândire, respect pentru profesii și încredere.
Tocmai de aceea, povestea lui Andrew Carnegie și programul Great Immigrants, Great Americans sunt atât de actuale. Ele nu spun doar o poveste americană, ci exprimă o idee cu valoare universală: o țară devine mai puternică atunci când reușește să transforme diversitatea experiențelor într-o resursă pentru dezvoltarea comună.
Imigranții nu aduc cu ei doar trecutul. Ei aduc și un viitor posibil.
Iar o societate care știe să recunoască acest potențial, să îl susțină și să îl integreze în propriile instituții câștigă mult mai mult decât noi cetățeni. Ea câștigă idei noi, profesii noi, companii noi, cărți noi, cercetări noi și noi moduri de a înțelege lumea.
Poate că tocmai aici se află adevărata arhitectură a prosperității: nu în încercarea de a păstra lumea neschimbată, ci în capacitatea de a crea condițiile în care oameni veniți din cele mai diferite colțuri ale lumii pot deveni parte a unei istorii comune a dezvoltării.
ed. ANNA PERZHAN