Republica Moldova intenționează să închidă, la începutul anului 2027, capitolele de negociere 25 – „Știință și cercetare” și 26 – „Educație și cultură”, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Angajamentele țării vizează modernizarea sistemului educațional, majorarea finanțării pentru cercetare și inovare, extinderea accesului la oportunități educaționale și consolidarea cooperării cu instituțiile europene.
Subiectele au fost discutate la 26 octombrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu Biroul pentru Integrare Europeană, transmite MOLDPRES.
Reprezentanții ministerului au subliniat că angajamentele incluse în pozițiile de negociere corespund priorităților naționale și urmăresc îmbunătățirea politicilor în domeniile educației, cercetării, tineretului și sportului.
„De fapt, nu am fost obligați să adoptăm acte legislative sau să desfășurăm activități în domeniile pe care le gestionăm. Tot ceea ce am inclus în poziția de negociere este în deplină concordanță cu prioritățile noastre naționale și cu ceea ce ne dorim să realizăm pentru a îmbunătăți situația în educație, în domeniul tineretului și sportului”, a declarat secretara generală adjunctă a Ministerului Educației și Cercetării, Ludmila Pavlov.
Potrivit acesteia, Comisia Europeană va evalua lunar progresele Republicii Moldova în baza poziției de negociere prezentate. Autoritățile își propun să închidă ambele capitole la începutul anului viitor. Pavlov a menționat că acestea se numără printre capitolele care, de regulă, sunt deschise și închise în primele etape ale procesului de negociere.
Finanțarea cercetării și inovării
În domeniul științei și cercetării, autoritățile intenționează să majoreze finanțarea publică, să atragă mai multe investiții private și fonduri externe, precum și să extindă participarea instituțiilor științifice din Republica Moldova la programele europene, în special la Orizont Europa (Horizon Europe).
Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, în 2025, finanțarea cercetării și inovării de la bugetul de stat a constituit 0,23% din PIB. Deși alocările bugetare au crescut comparativ cu anii precedenți, instituția recunoaște că sunt necesare investiții suplimentare.
Reprezentantul ministerului responsabil de domeniul cercetării și inovării, șeful interimar al direcției de profil, Igor Chiosa, a menționat că majorarea finanțării rămâne unul dintre angajamentele-cheie ale țării.
„Unul dintre angajamente este creșterea finanțării. Aici, într-adevăr, mai avem mult de lucru, deoarece, din punctul de vedere al finanțării cercetării și inovării de la bugetul de stat, conform statisticilor, situația nu este atât de bună: în 2025, acest indicator a constituit doar 0,23% din PIB. Totuși, comparativ cu anii precedenți, observăm o creștere a alocațiilor bugetare acordate în 2025. […] Este o tendință ascendentă, iar Comisia Europeană a evaluat-o pozitiv în rapoartele sale”, a explicat acesta.
O altă prioritate este apropierea sistemului național de cercetare de cel european, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii și consolidarea cooperării dintre instituțiile științifice și mediul de afaceri. Autoritățile intenționează să valorifice mai eficient programele de transfer tehnologic și voucherele pentru inovare, precum și să sprijine participarea organizațiilor de cercetare la inițiativele europene.
„Principalul nostru angajament în procesul de integrare europeană pe acest capitol este alinierea politicilor naționale la cele europene, consolidarea capacităților naționale și participarea la programele europene, în primul rând la programul Orizont Europa, dar și la alte inițiative la nivelul UE”, a menționat reprezentanta ministerului.
Până în 2027, autoritățile își propun, de asemenea, să continue modernizarea infrastructurii de cercetare, să sporească transparența și integritatea în domeniu și să consolideze impactul economic al rezultatelor activității științifice.
Curriculum nou și competențe digitale pentru profesori
În domeniul educației, unul dintre angajamentele principale este aprobarea unui nou curriculum pentru învățământul general până la sfârșitul anului 2026. Implementarea acestuia urmează să înceapă treptat în septembrie 2027.
Curriculumul va pune un accent deosebit pe competențele digitale, tranziția verde, cetățenia democratică, multilingvism, precum și pe cunoștințele și abilitățile din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM).
Ministerul intenționează, de asemenea, să investească în formarea profesională a cadrelor didactice. Până în 2027, cel puțin 70% dintre profesori urmează să fie instruiți în domeniul competențelor digitale.
„Nu există educație de calitate fără profesori buni. Acest lucru este valabil pentru toate nivelurile sistemului educațional. Cunoașteți faptul că, din 2023, implementăm programul «Investim în profesori». Ne-am asumat angajamentul ca până în 2027 să instruim în domeniul competențelor digitale cel puțin 70% dintre cadrele didactice. Vom continua să eficientizăm cheltuielile pentru educație, care vor crește, de asemenea, și să consolidăm resursa umană”, a declarat reprezentanta ministerului.
În învățământul profesional tehnic, prioritățile vizează extinderea învățământului dual, majorarea sprijinului financiar pentru angajatorii implicați în pregătirea specialiștilor și modernizarea infrastructurii instituțiilor de învățământ. Programele de formare profesională urmează să fie actualizate în funcție de cerințele pieței muncii.
În învățământul superior, angajamentele includ internaționalizarea studiilor, consolidarea integrității academice și obținerea acreditării internaționale pentru cel puțin 25% dintre programele de doctorat până în 2027.
Republica Moldova intenționează să adere la Erasmus+
Un alt obiectiv este aderarea Republicii Moldova la programul Erasmus+, care ar urma să extindă oportunitățile de mobilitate academică pentru profesori și tineri, precum și accesul la inițiative de voluntariat și schimburi de experiență.
„Un angajament important pe care ni l-am asumat este asocierea la programul Erasmus+. Este o inițiativă a Uniunii Europene care permite țărilor cu statut de țară asociată să participe la program în această calitate. În această etapă, sarcina noastră principală este să creăm o structură națională care să gestioneze programul Erasmus+, extinzând oportunitățile de mobilitate pentru profesori și tineri, precum și accesul la activități de voluntariat și schimburi de experiență”, a precizat reprezentanta ministerului.
În domeniul tineretului, autoritățile planifică dezvoltarea rețelei de centre de tineret, profesionalizarea lucrătorilor de tineret și adoptarea cadrului normativ necesar pentru implementarea legii voluntariatului. Totodată, lansarea oficială a Cardului European de Tineret în Republica Moldova este planificată pentru luna noiembrie.
În domeniul sportului, angajamentele vizează promovarea bunei guvernanțe, a integrității și a accesului egal, precum și dezvoltarea sportului de masă și a sportului de performanță.
Ce prevăd capitolele de negociere 25 și 26
Capitolul 25 – „Știință și cercetare” vizează integrarea în Spațiul european de cercetare, participarea la programele europene de finanțare, inclusiv Orizont Europa, dezvoltarea tehnologică și cooperarea cu organizațiile științifice din UE.
Capitolul 26 – „Educație și cultură” include modernizarea sistemului educațional, formarea profesională, politicile de tineret, sportul și protejarea patrimoniului cultural.