Reforma justiției rămâne una dintre principalele provocări pentru Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Președinta Maia Sandu a declarat acest lucru pe 16 septembrie, la deschiderea celei de-a VIII-a ediții a Forumului „Reformarea justiției și combaterea corupției”, subliniind că edificarea statului de drept necesită în continuare schimbări sistemice.
Potrivit șefei statului, din 2019 Moldova a înregistrat progrese importante în reforma sistemului judiciar, însă procesul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor nu a fost încă finalizat.
„Edificarea statului de drept este cea mai mare și cea mai dificilă obligație din programul de aderare și cred că acesta este domeniul în care mai avem cel mai mult de lucru”, a declarat Maia Sandu.
Evaluarea externă continuă
Președinta a menționat că evaluarea externă avansează mai rapid în cazul judecătorilor, în timp ce verificarea procurorilor înregistrează întârzieri semnificative.
„Am văzut cu toții că vettingul nu este un proces perfect, dar nu există unul mai bun”, a spus Sandu.
Potrivit acesteia, reforma a dus deja la schimbări în structurile de autoadministrare din justiție. După evaluarea integrității, au fost reînnoite Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor și colegiile acestora. Continuă și reforma Curții Supreme de Justiție.
În același timp, procesul generează o presiune suplimentară asupra sistemului din cauza numărului mare de funcții vacante. Președinta a recunoscut că reforma este însoțită de greșeli și întârzieri, însă, potrivit acesteia, autoritățile intenționează să o desfășoare etapizat, astfel încât sistemul judiciar să rămână funcțional.
Problema resurselor umane
Maia Sandu s-a referit și la reforma Institutului Național al Justiției, instituție responsabilă de pregătirea viitorilor judecători și procurori. Potrivit șefei statului, această reformă a început mai târziu decât ar fi fost necesar, ceea ce afectează în prezent capacitatea sistemului de a acoperi rapid deficitul de personal.
Președinta a menționat, de asemenea, că în cadrul institutului au fost introduse standarde de integritate pentru auditori, formatori și comisiile de examinare.
Primele rezultate
Sandu a declarat că, în pofida problemelor și întârzierilor, reforma începe deja să dea primele rezultate. Potrivit acesteia, o parte semnificativă a judecătorilor și procurorilor care au figurat anterior în investigații jurnalistice nu mai activează în sistem.
Modificări au fost operate și în legislație: au fost simplificate procedurile de examinare a dosarelor, a fost ajustat modul de calcul al termenelor de prescripție și au fost introduse mecanisme pentru recuperarea bunurilor și a banilor.
Președinta a remarcat, de asemenea, creșterea numărului de dosare de corupție la nivel înalt aflate în lucru.
Angajamentul european
Potrivit Maiei Sandu, după depunerea cererii de aderare la UE, în martie 2022, partenerii europeni urmăresc cu o atenție deosebită schimbările din domeniul justiției.
Ea a subliniat că rezultatele obținute trebuie să fie durabile nu doar în următorii ani, ci și după aderarea țării la UE.
„Aceste rezultate trebuie păstrate și îmbunătățite. Acesta este un criteriu foarte important de evaluare pentru partenerii noștri europeni”, a declarat președinta.
Sandu a legat, de asemenea, eficiența statului de drept de protejarea țării în fața amenințărilor externe. Potrivit acesteia, combaterea finanțării ilegale a partidelor politice, a tentativelor de corupere a alegătorilor și a altor forme de corupție politică este posibilă doar prin instituții puternice.
„Reforma justiției este cea mai mare provocare internă a Republicii Moldova”, a declarat șefa statului.
Cea de-a VIII-a ediție a Forumului „Reformarea justiției și combaterea corupției” se desfășoară la Chișinău cu participarea reprezentanților instituțiilor statului, ai sistemului judiciar, ai comunității diplomatice și ai societății civile.
Sursa: MOLDPRES.