Adunarea Generală a ONU a adoptat, cu o majoritate de 164 de voturi pentru și unul împotrivă, o rezoluție prin care îndeamnă statele, școlile, organizațiile internaționale și companiile de tehnologie să utilizeze mai frecvent proiecții cartografice care redau mai fidel dimensiunile reale ale continentelor.
Inițiativa a fost promovată de țările africane, în frunte cu Togo, cu sprijinul Uniunii Africane. În centrul dezbaterii s-a aflat obișnuita proiecție Mercator, creată încă în secolul al XVI-lea și utilizată pe scară largă până în prezent în hărți și sisteme de navigație digitală.
De ce Africa pare mai mică
Problema nu este că proiecția Mercator ar fi „greșită”. Ea a fost creată în primul rând pentru navigație, iar principalul său avantaj constă în păstrarea direcțiilor și unghiurilor. Însă, atunci când suprafața globului este transpusă pe un plan, apar inevitabil distorsiuni.
Cu cât un teritoriu se află mai departe de Ecuator, cu atât acesta este mărit vizual. Astfel, Groenlanda poate părea pe o hartă Mercator comparabilă ca dimensiune cu Africa, deși suprafața Africii este de aproximativ 14 ori mai mare.
Potrivit inițiatorilor rezoluției, astfel de distorsiuni vizuale pot contribui la formarea unei percepții eronate asupra dimensiunilor reale ale lumii.
În același timp, proiecția Mercator nu este interzisă. ONU recomandă utilizarea proiecțiilor echivalente, în special Equal Earth, atunci când scopul hărții este compararea corectă a suprafețelor teritoriilor.
Pentru rezoluție au votat 164 de state. Șase țări s-au abținut, printre acestea Moldova, Ucraina, Estonia, Georgia, Lituania și Serbia. Singura țară care a votat împotrivă au fost Statele Unite.
Harta este și o formă de interpretare
Disputa privind proiecția Mercator depășește cu mult limitele cartografiei tehnice. Harta pare o reprezentare neutră a realității, însă, în fapt, este întotdeauna rezultatul unei alegeri: ce trebuie păstrat — suprafața, forma, distanța sau direcția.
De aceea, inițiatorii rezoluției vorbesc nu doar despre precizia geografică. În opinia lor, utilizarea timp de decenii a anumitor modele cartografice ar fi putut influența și percepția vizuală asupra importanței și dimensiunilor anumitor regiuni ale lumii.
Există însă o limitare importantă: nu există o hartă plană perfectă a Pământului. Orice proiecție distorsionează inevitabil cel puțin unul dintre parametri — suprafața, forma, distanța sau direcția.