Președintele Consiliului European, António Costa, pornește într-un turneu prin principalele capitale ale UE pentru a pregăti terenul pentru un acord privind noile surse de venit ale Uniunii Europene. În următoarele zile, acesta va vizita Berlinul, Varșovia, Madridul, Lisabona și Helsinki, relatează POLITICO.
Principala întrebare a negocierilor este dacă UE va reuși să ajungă la un acord privind noi taxe la nivel european, care să permită finanțarea următorului buget multianual al Uniunii, pentru perioada 2028–2034.
Comisia Europeană a propus un buget de aproximativ 2 trilioane de euro. Statele membre au însă poziții diferite atât în privința dimensiunii bugetului, cât și a surselor de finanțare. Țările care sunt cei mai mari contributori neți la bugetul UE se opun majorării contribuțiilor naționale. În același timp, aproape toate guvernele recunosc necesitatea unor cheltuieli suplimentare pentru apărare, securitate și competitivitatea economiei europene.
De aceea, Bruxellesul consideră noile taxe și contribuții la nivel european drept una dintre cele mai realiste modalități de majorare a veniturilor bugetare, fără a cere direct guvernelor naționale să contribuie cu mai mulți bani.
Ce taxe sunt discutate în UE
Este vorba despre așa-numitele resurse proprii ale UE — venituri care intră direct în bugetul Uniunii. Printre propuneri se numără taxe aplicate companiilor străine, contribuții de mediu, taxe pe deșeurile electronice și alte surse de venit.
Deocamdată, statele membre au ajuns la un consens doar asupra anumitor direcții. Există, în special, susținere pentru contribuții europene legate de importurile de produse cu emisii ridicate de carbon și de deșeurile electronice. În cazul altor propuneri, pozițiile rămân mult mai divergente.
În octombrie, liderii UE intenționează să restrângă numărul variantelor aflate în discuție. De acest lucru va depinde dacă va putea fi creat un model financiar care să permită adoptarea bugetului până la sfârșitul anului 2026.
De ce timpul este important pentru Bruxelles
Costa încearcă să obțină un acord politic încă din acest an. Noul buget trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028, astfel încât UE trebuie să își stabilească din timp principalele sale elemente.
Negocierile sunt complicate și de politica internă a statelor membre. În 2027 vor avea loc alegeri în Franța, Spania, Italia și Polonia, ceea ce ar putea face guvernele mai puțin dispuse să accepte decizii bugetare nepopulare.
Întâlnirea lui Costa la Berlin va fi deosebit de dificilă. Germania este cel mai mare contributor net la bugetul UE și asigură aproximativ un sfert din bugetul multianual al Uniunii. În același timp, economia germană resimte presiunea concurenței din partea Chinei, a tarifelor americane și a propriilor constrângeri bugetare.
Ministrul german pentru Europa, Gunther Krichbaum, a calificat deja propunerea Comisiei Europene de 2 trilioane de euro drept „o fantezie”, subliniind că bugetul național al Germaniei se află sub o presiune considerabilă.
Vechiul conflict privind viitorul Europei
În spatele discuțiilor despre taxe se află o întrebare mult mai fundamentală: cum ar trebui să arate Uniunea Europeană în următorul deceniu și cine va plăti pentru noile sale ambiții?
Țările din sudul și estul Europei încearcă să păstreze finanțarea pentru agricultură, dezvoltare regională și pescuit, susținând în același timp majorarea cheltuielilor pentru securitate și apărare. Statele mai bogate cer limitarea dimensiunii bugetului și a propriilor contribuții.
Astfel, António Costa încearcă să găsească un compromis între două obiective: UE vrea să devină mai puternică, dar încă nu a stabilit cât este dispusă să plătească pentru această ambiție.
Ce ar putea însemna pentru Moldova noul buget al UE
Următoarea perioadă financiară a UE — 2028–2034 — ar putea deveni pentru Moldova o etapă esențială a integrării europene.
Noul buget al UE prevede finanțarea țărilor candidate prin intermediul instrumentului Global Europe. Pentru Moldova, acest lucru înseamnă oportunități suplimentare pentru susținerea reformelor, infrastructurii, sectorului energetic, digitalizării și agriculturii.
În același timp, accesul la fonduri va depinde tot mai mult de reforme și rezultate concrete. Bruxellesul urmărește să direcționeze fondurile către domeniile în care acestea produc rezultate măsurabile, iar respectarea statului de drept și îndeplinirea angajamentelor devin componente importante ale noii arhitecturi financiare. Pentru Moldova, aceasta reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare.
Cu cât Moldova va avansa mai rapid în negocierile de aderare și își va îndeplini angajamentele, cu atât mai multe oportunități va avea pentru atragerea finanțării europene.
De aceea, pentru Moldova este important nu doar să obțină acces la fondurile europene, ci și să demonstreze că le poate utiliza eficient. În noul sistem al UE, banii devin tot mai mult un instrument pentru accelerarea reformelor, și nu doar un mecanism de sprijin financiar.