În următoarele luni, Uniunea Europeană ar putea trece de la discuțiile despre extindere la soluționarea unor chestiuni practice legate de viitoarea creștere a numărului statelor membre. Muntenegru și Albania se apropie de finalizarea negocierilor, Ucraina și Republica Moldova avansează pe calea europeană, iar Islanda analizează posibilitatea reluării negocierilor de aderare.
Pentru UE se conturează o situație care nu a mai existat de la Brexit. Mai multe țări candidate au ajuns într-o etapă avansată, iar perspectiva aderării devine pentru Bruxelles nu doar un instrument economic, ci și unul geopolitic.
Extinderea este considerată o modalitate de consolidare a influenței UE în regiunile învecinate, de sporire a rezilienței spațiului european și de oferire a unei integrări politice și economice mai strânse statelor aflate sub presiuni externe.
Un nou echilibru geografic
Una dintre principalele întrebări va fi cum se va schimba echilibrul în interiorul UE după o eventuală aderare a unor noi state.
Muntenegru și Albania, datorită dimensiunilor lor reduse, este puțin probabil să modifice semnificativ raportul de forțe din cadrul Uniunii. O situație diferită ar putea apărea în cazul aderării Ucrainei. Teritoriul, populația, economia și potențialul militar al acesteia ar transforma Ucraina într-unul dintre cele mai importante state membre ale UE.
Din acest motiv, capitalele europene trebuie deja să discute despre modul în care va funcționa Uniunea cu un număr semnificativ mai mare de membri.
Un factor suplimentar poate fi Serbia. Belgradul rămâne unul dintre cei mai dificili candidați, iar progresul său către aderare ar putea influența dinamica generală a extinderii în Balcanii de Vest.
În acest context, tot mai multă atenție este acordată și Republicii Moldova. Avansarea Chișinăului pe calea integrării europene are loc în paralel cu Ucraina și se înscrie într-o strategie mai amplă a UE de consolidare a flancului său estic.
UE se pregătește pentru reforme interne
Extinderea pune în fața Bruxellesului nu doar problema pregătirii statelor candidate, ci și pe cea a capacității Uniunii Europene de a primi noi membri.
Comisia Europeană intenționează să prezinte propuneri pentru reformarea mecanismelor de funcționare ale UE. Este vorba despre modul de luare a deciziilor, distribuirea competențelor și menținerea eficienței UE în condițiile creșterii numărului statelor membre.
În același timp, Bruxellesul urmărește să creeze o abordare universală a extinderii, care să poată fi aplicată nu doar actualelor țări candidate, ci și viitoarelor state care vor solicita aderarea.
Una dintre cele mai controversate chestiuni rămâne principiul unanimității. În UE se discută tot mai intens despre posibilitatea renunțării la necesitatea unei decizii unanime în anumite domenii, în special în politica externă.
O altă chestiune vizează structura Comisiei Europene. În cazul unei extinderi suplimentare, ar putea reveni în discuție ideea renunțării la principiul potrivit căruia fiecare stat membru are propriul comisar european.
În paralel, sunt discutate mecanisme menite să asigure respectarea standardelor democratice și a statului de drept și după aderarea noilor state. Experiența Ungariei a demonstrat cât de dificil este pentru UE să reacționeze la regresul democratic în interiorul Uniunii.
Reforma vizează direct Moldova și Ucraina
Viitoarele modificări vor avea o importanță directă pentru Republica Moldova și Ucraina. Negocierile cu ambele țări s-au accelerat semnificativ în vara anului 2026.
În iunie, UE a deschis cu Ucraina și Republica Moldova primul cluster de negocieri, dedicat aspectelor fundamentale — statului de drept, instituțiilor democratice și administrației publice. În iulie, negocierile au avansat și în domeniile legate de politica externă.
Astfel, Republica Moldova și Ucraina avansează spre aderare într-un moment în care însăși Uniunea Europeană își revizuiește mecanismele menite să-i asigure funcționarea eficientă după extindere.
Principalul risc — ratificarea
Chiar și finalizarea negocierilor nu garantează automat aderarea unei țări la UE. Tratatul de aderare trebuie aprobat de toate statele membre, iar această etapă ar putea fi una dintre cele mai dificile.
În unele state UE, atitudinea politică față de extindere devine mai prudentă. Deosebit de importantă ar putea fi poziția Franței, unde legislația prevede o procedură specială pentru aprobarea noilor tratate de aderare.
Din acest motiv, Muntenegru ar putea deveni un adevărat test pentru capacitatea UE de a implementa o nouă etapă a extinderii. Dacă aderarea sa va avea succes, aceasta ar crea un precedent politic pentru următoarele țări candidate.
Asupra acestui risc atrage atenția și Euronews. Florian Bieber, coordonatorul grupului consultativ Balkans in Europe Policy Advisory Group, consideră că un eventual eșec al Muntenegrului ar putea afecta serios întregul proces de extindere a UE.
„Dacă Muntenegrul nu va reuși să parcurgă acest drum, acest lucru va afecta, desigur, foarte serios întregul proces”, a declarat Bieber pentru Euronews.
Potrivit expertului, în cazul unui asemenea scenariu ar trebui să existe un plan de acțiune foarte clar.
Pentru Republica Moldova și Ucraina, etapa actuală este deosebit de importantă: avansarea lor are loc în paralel cu pregătirea UE pentru o posibilă reformă a mecanismului de extindere. Prin urmare, rezultatul acestor schimbări instituționale poate influența direct ritmul și condițiile în care cele două țări vor avansa spre aderare.
În cele din urmă, următoarea etapă a extinderii ar putea deveni pentru Uniunea Europeană atât un proiect geopolitic, cât și un test intern. Bruxellesul va trebui să decidă cum ar trebui să arate o UE care ar putea reuni nu 27, ci potențial peste 30 de state și care, în același timp, să-și păstreze unitatea, eficiența și regulile democratice comune.
Sursa: Euronews.