Comisia Europeană pregătește o reformă a procesului de extindere a Uniunii Europene, care prevede integrarea treptată a țărilor candidate, o evaluare mai strictă a gradului lor de pregătire pentru aderare și actualizarea metodologiei existente. Comisara UE pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Uniunea Europeană intră într-un nou „moment Helsinki” — o perioadă în care trebuie să se pregătească pentru o posibilă extindere de amploare.
„Lumea s-a schimbat. Iar extinderea UE trebuie să se schimbe odată cu ea”, a declarat Kos pe 25 august, la Conferința Ambasadorilor Croației de la Zagreb, informează Euronews.
Potrivit comisarei europene, viitoarea reformă se va baza pe patru direcții principale: reforme interne ale UE fără modificarea tratatelor, consolidarea garanțiilor democratice, integrarea treptată a țărilor candidate și măsuri tranzitorii pentru protejarea intereselor actualelor state membre.
Kos a remarcat că reforma procesului de extindere a revenit în centrul atenției Bruxellesului pe fondul progreselor înregistrate de Muntenegru, Albania, Ucraina și Moldova, precum și al deciziei Islandei de a relua procesul de aderare la UE. Comisia intenționează să-și prezinte propunerile înainte ca liderii statelor UE să discute această chestiune în luna octombrie.
Reforme interne în UE
În opinia lui Kos, o Uniune Europeană extinsă va avea nevoie de un sistem de luare a deciziilor mai eficient și mai flexibil. În același timp, unele dintre modificări, inclusiv reducerea numărului de domenii în care un singur stat poate bloca deciziile, ar putea fi realizate fără revizuirea tratatelor UE.
De asemenea, se propune utilizarea mai activă a mecanismului cooperării consolidate, care permite unui grup de state să avanseze în anumite inițiative fără participarea tuturor membrilor Uniunii.
Garanții democratice mai stricte
A doua direcție vizează protejarea statului de drept și a standardelor democratice. Kos consideră necesară consolidarea mecanismelor care să permită prevenirea sau corectarea încălcărilor principiilor fundamentale ale UE chiar și după aderarea unor noi state.
Ea a avertizat că Uniunea Europeană nu trebuie să permită apariția unor „cai troieni” în interiorul său. În același timp, un astfel de sistem generează controverse, deoarece ar putea duce la diferențe în ceea ce privește drepturile și obligațiile statelor membre.
Renunțarea la principiul „totul sau nimic”
Kos susține, de asemenea, integrarea treptată a țărilor candidate. Potrivit acesteia, procesul de aderare poate dura decenii, motiv pentru care statelor candidate trebuie să li se ofere beneficii reale încă înainte de aderarea deplină.
Printre mecanismele deja disponibile, ea a menționat conectarea la sistemul energetic european și participarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA). Cu toate acestea, în opinia comisarei europene, aceste măsuri nu sunt suficiente.
Schimbarea abordării a devenit deosebit de relevantă în contextul progreselor Ucrainei și Moldovei pe calea aderării la UE, precum și al evoluțiilor rapide înregistrate de Muntenegru și Albania.
Măsuri tranzitorii
A patra direcție vizează protejarea intereselor actualelor state membre în procesul de extindere. Bruxellesul trebuie să evalueze impactul noilor membri asupra statelor existente și să asigure sustenabilitatea bugetului Uniunii Europene.
Chestiunea modului în care viitorii membri vor fi incluși în bugetul UE devine deja unul dintre punctele controversate în pregătirea următorului cadru financiar multianual.
Potrivit lui Kos, Uniunea Europeană intră într-un nou „moment Helsinki” — o perioadă în care trebuie să se pregătească pentru o posibilă extindere de amploare și să stabilească modul în care va funcționa o UE cu peste 30 de state membre.