Somnul este una dintre cele mai importante nevoi biologice ale organismului. În timpul somnului, creierul procesează informațiile acumulate pe parcursul zilei, consolidează memoria, reglează emoțiile și contribuie la refacerea numeroaselor sisteme ale organismului. Uneori însă, acest proces poate fi însoțit de manifestări neobișnuite, care îi pot speria atât pe cei care le experimentează, cât și pe cei din jur.
Medicina modernă a somnului reunește aceste manifestări sub denumirea de parasomnii – tulburări caracterizate prin comportamente sau experiențe neobișnuite care apar în timpul somnului sau în tranziția dintre somn și starea de veghe.
De ce apar comportamente neobișnuite în timpul somnului?
În mod normal, diferitele regiuni ale creierului funcționează sincronizat în timpul ciclurilor de somn. Uneori însă apare o „desincronizare”: sistemele responsabile de mișcare se activează parțial, în timp ce conștiința rămâne în stare de somn.
În astfel de situații, o persoană poate vorbi, merge, mânca sau efectua activități familiare fără să fie conștientă de ceea ce face.
Majoritatea acestor episoade apar în timpul somnului profund (NREM) sau în faza de somn REM, în funcție de tipul tulburării.
Somnambulismul și comportamentele automate
Somnambulismul este una dintre cele mai cunoscute forme de parasomnie.
În timpul unui episod, persoana poate:
- să meargă prin casă;
- să deschidă uși;
- să mute obiecte;
- să efectueze activități casnice simple.
După trezire, în cele mai multe cazuri nu își amintește nimic.
Deși majoritatea episoadelor se încheie fără incidente, ele pot deveni periculoase din cauza riscului de cădere sau accidentare. Din acest motiv, specialiștii recomandă asigurarea unui mediu sigur, fără a încerca trezirea bruscă a persoanei.
De ce unii oameni mănâncă în somn?
O altă tulburare este Sindromul alimentației în timpul somnului (Sleep-Related Eating Disorder).
Persoana se poate ridica din pat, poate căuta mâncare și chiar poate găti fără să fie conștientă de acțiunile sale.
Dimineața rămân doar indicii, precum ambalaje goale, vase murdare sau alimente lipsă din frigider.
Aceste episoade diferă de gustările obișnuite de seară deoarece persoana nu își amintește nimic după trezire.
Studiile arată că această tulburare poate fi favorizată de stres, lipsa cronică de somn, anumite medicamente și predispoziția genetică.
Se poate folosi telefonul în timpul somnului?
Medicii au descris cazuri în care persoane au trimis mesaje sau au încercat să utilizeze telefonul mobil în timpul unor treziri parțiale.
Totuși, aceste situații sunt mult mai rare decât lasă să se creadă relatările din mass-media.
Specialiștii consideră că, în astfel de cazuri, creierul reproduce automat activități efectuate foarte frecvent în timpul zilei. De aceea, utilizarea smartphone-ului poate deveni, uneori, parte a manifestărilor unei parasomnii.
Apneea obstructivă în somn – una dintre cele mai frecvente tulburări
Spre deosebire de majoritatea parasomniilor, apneea obstructivă în somn reprezintă o afecțiune cu potențiale consecințe serioase asupra sănătății.
În timpul somnului, căile respiratorii se îngustează sau se blochează temporar, iar respirația poate fi întreruptă de zeci sau chiar sute de ori într-o singură noapte.
Semnele cele mai frecvente sunt:
- sforăit puternic;
- pauze respiratorii observate de partener;
- dureri de cap dimineața;
- somnolență excesivă în timpul zilei;
- dificultăți de concentrare.
Netratată, apneea obstructivă în somn crește riscul de hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, diabet zaharat de tip 2 și accidente rutiere cauzate de somnolență.
Din fericire, metodele moderne de diagnostic și tratament permit controlul eficient al acestei afecțiuni.
Sindromul „capului care explodează”
În ciuda denumirii alarmante, acest sindrom este, de regulă, benign.
Persoana se trezește brusc cu impresia că a auzit un zgomot foarte puternic – o explozie, un tunet, o lovitură sau un zgomot electric. Uneori, senzația poate fi însoțită de flashuri luminoase.
În realitate, nu există niciun sunet exterior.
Cercetătorii presupun că fenomenul apare din cauza particularităților modului în care creierul trece de la somn la starea de veghe.
Deși experiența poate fi foarte neplăcută și anxiogenă, sindromul nu produce leziuni cerebrale și, în majoritatea cazurilor, nu necesită tratament.
Cum putem îmbunătăți calitatea somnului?
Majoritatea tulburărilor de somn tind să se agraveze în condiții de stres și privare cronică de somn.
Specialiștii recomandă respectarea câtorva principii de bază ale igienei somnului:
- culcă-te și trezește-te la aceeași oră în fiecare zi;
- evită utilizarea telefonului și a altor ecrane cu cel puțin o oră înainte de culcare;
- limitează consumul de cafeină și alcool în a doua parte a zilei;
- menține dormitorul liniștit, întunecat și răcoros;
- practică regulat activitate fizică pe parcursul zilei.
Dacă episoadele neobișnuite se repetă frecvent, sunt însoțite de accidentări, tulburări respiratorii sau somnolență accentuată în timpul zilei, este recomandată consultarea unui medic specializat în medicina somnului sau a unui neurolog.
Concluzie
Majoritatea fenomenelor neobișnuite care apar în timpul somnului pot fi explicate prin modul în care funcționează creierul în tranziția dintre diferitele faze ale somnului. Deși unele manifestări pot părea alarmante, multe dintre ele nu reprezintă un pericol pentru sănătate.
Astăzi, medicina somnului dispune de metode moderne de diagnostic și tratament pentru majoritatea tulburărilor de somn. De aceea, un somn regulat și de calitate nu trebuie privit ca un lux, ci ca unul dintre pilonii esențiali ai sănătății fizice, ai echilibrului psihic și ai funcționării optime a creierului.